Sora denunțătorului fostului primar Lața, trimisă în judecată

DNA publică azi pe site o sinteză a cauzelor finalizate de procurorii anticorupție în luna decembrie 2018 – altele decât cele deja mediatizate prin intermediul comunicatelor de presă – din care aflăm că frații Ioan și Elena Gocsman au fost trimiși în judecată în stare de libertate.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut că în perioada 2010 – 2014, inculpata Gocsman Elena, beneficiind de ajutorul fratelui său, Gocsman Ioan, a prezentat cu rea-credință la APIA documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, iar fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.

Ioan Gocsman este cunoscut opiniei publice ca fiind cel care l-a denunțat în 2005 pe primarul de atunci al municipiului Săcele, Vasile Lața, care i-ar fi cerut o mită de 60.000 de euro „în scopul de a retrage o acţiune civilă iniţiată de Primăria Săcele, care avea ca obiect anularea unor contracte de vânzare-cumpărare, privind terenuri aparţinând lui Gocsman Ioan”.

Ulterior, Lața a fost achitat, susținând că mita a fost de fapt un împrumut, dar a stat opt luni după gratii, și cinci ani prin procese, până la achitarea definitivă. Fostul primar Vasile Lața a mai fost cercetat alături de succesorul său, Radu Florea Nistor și de fostul șef al poliției Săcele, în 2015, și pentru „mânării” cu casele ANL, fiind însă achitat în 2016. În cazul Elenei Gocsman procurorii brașoveni susțin că, în realitate, pășunea menționată în actele depuse la APIA a fost folosită în toată perioada de către alți fermieri care nu aveau obligația respectării vreunei măsuri de agromediu – condiție esențială pentru acordarea fondurilor.

Prin aceste demersuri, acuză procurorii DNA Brașov, au fost obținute pe nedrept fonduri nerambursabile în cuantum de 563.776 lei, sumă cu care Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (A.P.I.A.) s-a constituit parte civilă în cauză. În cauză s-a instituit măsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri mobile și imobile ce aparțin celor doi inculpați.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Brașov cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Vara la țară…

…iarna la oraș! Cam astea sunt planurile brașoveanului care vara se vrea săcelean, bucurându-se de liniștea vieții rarefiate – dar cum dă frigul, preferă confortul orașului mare.

Vara la țară este și titlul unei poezii din ciclul Parodiilor originale scrise la 1916 de Topîrceanu. În versurile de mai jos, poetul nu ironizează viața la țară (nici noi nu o facem!) ci scriitura lui Alexandru Depărățeanu:

Locuința mea de vară
E la țară…
Acolo era să mor
De urât și de-ntristare
Beat de soare
Și pârlit îngrozitor!

Acolo, când n-are treabă,
Orice babă
Este medic comunal.
Viața ce aci palpită
E lipsită
De confort occidental.

Nu există berărie,
Nici regie…
Doar un hoț de cârciumar
Care are marfă proastă
Și-o nevastă
Ce se ține c-un jandar.

Când te duci pe drumul mare
La plimbare,
Este praf de nu te vezi.

D-aia zic eu, prin urmare,
Vorbă mare:
Că de-acuma, să mă tai,
Nu-mi mai trebuie-altă cură
În natură,
Să mă duceți cu alai!

Meargă pictorii la țară
Ca să piară
De căldură și de praf!
Mie dați-mi străzi pavate,
Măturate, —
Dați-mi cinematograf!

Dintre cele două opere literare, cea a lui Topîrceanu a rezistat timpului, în vreme ce de Al. Depărățeanu, care ilustra doar aspectele idilice ale vieții la țară, n-a mai auzit nimeni. Realitatea este că în localitățile mici, unde toată lumea cunoaște pe aproape toată lumea, oamenii se dușmănesc.

Nu se ceartă doar politicienii locali, nu-și dau în cap doar cei din presă, ci și oamenii, pe stradă. Caz recent: la sfârșitul săptămânii trecute, un tânăr din Săcele fost tâlhărit pe stradă de un alt tânăr de 20 ani, care i-a furat telefonul.

Agresorul și-a lovit victima cu pumnii, în zona capului şi a abdomenului, după care i-a luat telefonul. Poliţiştii au reuşit să îl prindă însă pe individ, l-au reținut și l-au introdus în arestul IPJ Brașov.

Suspectul și-a petrecut Crăciunul după gratii, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie calificată, într-un dosar penal instrumentat sub coordonarea unității de parchet competente care va propune soluție legală, la finalizarea verificărilor.

Pe unde umblă politicienii săceleni

După cum ați aflat probabil din presa de partid, politicienii săceleni din PNL s-au dus la Alba Iulia la sediul ADR în „vizită de lucru”, chipurilem ca să întrebe ce proiecte din municipiu puteau fi finanțate cu bani europeni.

În realitate, din informațiile publicate în presa centrală, liderii PNL din judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu au fost la ADR Centru „în delegație”, adunându-se sub aripa liderului Ludovic Orban.  Brașovenii au mers sub conducerea președintelui PNL Adrian Veștea.

În replică la Alianța rebelilor din vest, care prin vară intenționau să susțină propriul candidat la conducerea partidului, liberalii reuniți în Alianța Centrului au semnat la sfârșitul săptămânii trecute o rezoluţie pentru susţinerea a peste 50 de proiecte care ar asigura dezvoltarea Regiunii Centru.

Alianța centrului este în mod evident o replică la AVE și Axa sudului – în ultima municipiul Brașov fiind membru, alături de Constanța și București – pentru că AVE induce în mass-media ideea că PNL s-ar putea transforma într-un partid regional. Dacă AVE a pornit pe genunchi, cu obiective majoritatea greu realizabile, iar ideile aruncate de Robu s-au contrazis pe alocuri cu cele emise de Boc, Alianța cu voie de la stăpânire a venit cu temele făcute și cu un enorm orizont de timp: 2030.

Acesta este răspunsul lui Orban la inițiativa lui Boc, căruia și Mircea Hava îi reproșa subtil că putea să-i dea un telefon! Dacă Falcă, Robu, Boc și Bolojan au venit cu proiectele care – speră ei – să le asigure primăriile orașelor pe care le guvernează pentru următoarele două runde de alegeri, Ludovic Orban e mai pretențios, și vine cu proiecte ce acoperă parlamentarele din 2020, 2024 și 2028, la care vrea să tragă linie în 2030.

Este vorba despre 43 de proiecte cu un buget enorm, de 2,5 miliarde de euro, care vor fi sprijinite de PNL și „prioritizate”, după cum declară Orban. Nici liderii PSD Săcele n-au dormit acasă tot weekendul, primarul Virgil Popa fiind tot „în delegație” politică, dar la București – unde s-a desfășurat Congresul Național al PSD.

Alianța restului

Inspirați de ultima găselniță a primarilor din orașele-magnet, care s-au unit în diverse alianțe inter-regionale cu scopul accesării cu prioritate a fondurilor europene, câteva municipii din regiunea Centru, rămase pe dinafară, vor să se asocieze în Alianța restului.

Este vorba deocamdată de o inițiativă informală a consilierilor locali din municipiile Sebeș, Săcele, Mediaș și Blaj, ce tatonează terenul în privința unei lovituri de imagine care să-i scoată din anonimat. Dacă Timișoara, Aradul, Oradea și Clujul s-au unit în Alianța vestului, iar Brașovul a intrat pe Axa sudului alături de București și Constanța, celorlalți nu le-a mai rămas decât Alianța restului.

Dacă la ultima ședință a Consiliului local din Săcele nu s-a putut stabili unde este adevărul – la stânga sau la dreapta (deși, de regulă, e undeva la mijloc) – și cine are dreptate legat de oportunitatea contractării (sau nu) a unui credit de peste 25 milioane de lei pentru dezvoltare, consilierii locali și-au pus până la urmă întrebarea: cui folosește această „dezvoltare”? Și ce părere va avea cetățeanul când va vedea că se opresc lucrările la jumătatea străzii?

Nu întâmplător consilierii PMP au avut un rol decisiv (inclusiv cel care s-a retras de la vot), fiindcă discuția aceasta s-a mai pus la nivel de autostrăzi de către „tătucul” lor, Băsescu. La fel e și la străzi, chiar dacă ni se par scumpe azi  – cum i s-a părut fostului ministru al transporturilor contractul cu Bechtel – mâine (2019-2020) s-ar putea ca ele să coste mai mult și să nici nu mai aibă cine să le facă. Și atunci, ce ne facem? s-au întrebat consilierii săceleni, cot la cot cu cei blăjeni, medieșeni și sebeșeni. Să chemăm vietnamezi ca să ne dezvoltăm, sau chinezi, să ne fie frică să umblăm pe străzi?

Prudența e bună, dar și zgârcenia poate fi găunoasă când e vorba de banul public. Sunt atâția care mor de grija banilor publici fără să aibă habar câte instituții sunt implicate în controlul lor, câți păzesc și cum se cheltuiesc. Păi, contabilitatea instituțiilor publice diferă de cea a societăților comerciale. Chiar dacă au bani în conturi, instituțiile publice nu-i pot cheltui după bunul plac, ci după cum i-au bugetat și aprobat. Apoi, administrațiile locale nu trebuie să raporteze profit, precum societățile comerciale.

Dacă ar fi așa, prin absurd, atunci o administrație „eficientă” ar fi cea care-și mulge cetățenii de cele mai multe taxe!  Însă „profitul” cel mai mare al unei administrații locale trebuie să fie satisfacția cetățeanului, nu a consilierilor locali. Ele lucrează (sau ar trebui să lucreze) în beneficiul  cetățenilor, și nu al „acționarilor”, precum la societățile comerciale. Dar totuși, nu mai bine ne asociem noi ca să găsim alte fonduri? s-au întrebat consilierii amintiți?

Așa că scopul asocierii, așa cum a fost el formulat în actul constitutiv al Alianței restului, este acela de a lupta pentru valorile românești, pentru tradiții, sărăcie și modul nostru de lucru, supus influențelor negative ale băncilor creditoare. Greșesc cei care pretind că o administrație trebuie condusă ca un SRL sau o RA. Administrația dă raportul cetățenilor și este verificată doar de Curtea de conturi cu privire la corectitudinea cheltuirii banului, susțin consilierii amintiți. Or, asta este inacceptabil!

Ei sunt deciși să conlucreze în privința stopării flagelului creditelor dar și al finanțărilor europene, care au ajuns să infesteze toate administrațiile locale din România. Avem angajați și consilieri din primărie care toată ziua stau cu gândul și visează la bani europeni. Nu mai putem continua așa – a declarat sub protecția anonimatului un consilier local.

Personal, nu consider că împrumuturile sunt neapărat un lucru rău. Însă am constatat o lipsă de eficiență în modul de lucru cu aceste fonduri. Sunt de preferat fondurile europene, unde nu știm să facem proiecte (dar vom învăța!) și unde ni pun condiții în legătură cu modul în care se cheltuiesc acești bani.

Acolo se așteaptă de la noi rezultate, pe hârtie, în timp ce creditul nu mi se pare deloc eficient. Ne consumăm prea multă energie cu proiectele acestea – a declarat un alt consilier, la fel de anonim – când am putea face mai nimic, dar mult mai eficient, folosind banii europeni. 

– acesta e un pamflet, chit că se va trata cu seriozitate de către pamfleți –

Despre o ședință cu cântec a C.L.

S-au scris multe despre Ședința ordinară a Consiliului municipal Săcele din 29 noiembrie, și va mai trebui să curgă multă cerneală ca să înțelegem și noi, cei novici în ale politicii, ce s-a întâmplat acolo. Au scris ambele cotidiene locale, s-au adus acuze reciproce, s-au postat păreri din „public”, impresii ale cetățenilor…

Până una-alta, împrumutul de 25 de milioane de lei nu se mai poate lua, pentru că a fost balotaj și trebuia majoritate. De la PMP s-a retras consilierul Gheorghe Băilă. Argumentele cum că Primăria s-ar îndatora inutil și că ar fi de preferat să acceseze fonduri europene stau și nu stau în picioare. Primăria are ceva experiență în accesarea fondurilor nerambursabile, lista investițiilor obținute, publicată de opiniasăceleană, însumând 51 de milioane de lei.

Or, programele de accesare au datele lor de depunere, care pot să concorde sau nu cu proiectele Primăriei Săcele, iar aprobarea și graficul lor de implementare presupun unele restricții. Adică e simplu să accesezi fonduri, dar aceste programe ar trebui să și „bată” cu ce vrei tu. Din păcate pentru Săcele, municipiul se află într-o situație ingrată: ca să obțină fonduri pentru asfaltări și canalizare, ar trebui să se declare comună – deoarece pentru acestea se dau fonduri de dezvoltare, orașele europene primind bani de modernizare.

Se poate face o listă lungă cu ce ar fi mai bine de făcut și ce nu, pentru că lipsurile se raportează la nevoi sau la visele noastre. Dar în capul acestei liste, sau la finalul ei (depinde cum vrem s-o organizăm), am putea descoperi că lipsim chiar noi, cetăţenii. Dacă ne-am putea pune fiecare în acest rol, de acolo ar începe construcţia.

Greoaie cum o fi, fără experiență și tradiţie – întrucât avem mai degrabă tradiţia trădării – dar construcția este necesară. Iar când cetăţenii caută să completeze golurile, caută să facă concesii pentru reguli comune și să renunţe la o parte din confortul personal în beneficiul unui contract social. Cetăţenii adevăraţi se implică, nu așteaptă să le ofere cineva cadouri și nici eroi salvatori îmbrăcați doar în anumite culori (politice).

Prima mașină… lovită

După ce vineri 23 noiembrie, în jurul orelor 15.oo, un TIR a lovit un stâlp de pe strada Al. Lapedatu din Săcele – în giratoriul de la intersecția acestei străzi cu Gheorghe Doja – luni 27 un alt ghinionist, de această dată un șofer neprofesionist, și-a lovit și el mașina circulând dinspre Săcele.

Autoturismul a fost avariat după ce a căzut în pârâul Timiş. La faţa locului s-au deplasat un echipaj SMURD şi o autospecială cu apă şi spumă. „În urma incidentului, o persoană a fost rănită, fiind găsită în stare conştientă de echipajul ajuns la faţa locului”, a declarat Ciprian Sfreja, purtător de cuvânt al ISU Braşov. Alina Ivan, purtător de cuvânt IPJ Braşov, a completat că:

În jurul orei 17.45, un tânăr în vârstă de 18 ani care a condus un autoturism dinspre municipiul Săcele spre Triaj, pe fondul neadaptării vitezei la condiţiile de drum, a ieşit în decor, s-a răsturnat şi s-a oprit în râul Timis. Din accident a rezultat vătămarea corporală a şoferului

Deși tânărul conducător auto nu a consumat alcool şi el a fost singurul rănit în accident, i s-a întocmit totuși dosar penal pentru vătămare corporală din culpă. Sursă foto: bzb.ro

Cât costă lumina de Sărbători

Brașovul și Ghimbavul cheltuiesc, fiecare, în jur de 100.000 de euro pentru iluminatul festiv de la sfârșitul / începutul anului. Asta deși Brașovul este de 50 de ori mai mare (ca populație) decât orășelul care va găzdui peste câțiva ani Aeroportul internațional.

La Râşnov, Primăria cheltuie doar în jur de 20.000 de euro pentru iluminatul festiv al Sărbătorilor de iarnă, la fel ca și la Săcele. Aici Primăria a semnat în 2014 un acord cadru pe o perioadă de patru ani cu firma Flash Lighting Services (care se ocupă şi de iluminatul public din Braşov) pentru extinderea şi modernizarea reţelelor de iluminat ornamental din oraş.

Flash Lighting a ofertat lucrările cu suma de  3,97 de milioane de lei, și a fost declarat în 2014 câştigătorul licitaţiei, urmând a se ocupa de lucrările de întreţinere şi modernizare a iluminatului ornamental, pentru o sumă cu puțin peste 21.000 euro anual. În total, cele patru localități cheltuiesc un sfert de milion de euro!

Șeful poliției Săcele a concurat la șefia I.P.J. Covasna

Luna trecută, mai precis pe data de 9 octombrie, s-a organizat un concurs pentru ocuparea funcției de inspector șef al Inspectoratului Județean de Poliție din Covasna. Potrivit comunicatului oficial, la examen au participat patru ofițeri: comisarul șef Bogdan Gabriel Badea – șeful Poliție Săcele, comisarul șef Dan Ivașcu – șeful Serviciului Rutier din Covasna, comisarul șef Eugen Palade – cel care a asigurat interimatul la conducerea I.P.J. Covasna și comisarul șef Liviu Pampu-Romanescu.

Ultimul dintre aceștia, comisarul brașovean care a deținut pe rând funcțiile de ofițer specialist la Biroul de Investigaţii Criminale și de șef al acestui compartiment, la Poliția Municipiului Brașov, apoi a deținut funcțiile de șef al Serviciului de Investigații Criminale și de șef al Secției numărul 5 de Poliție din Capitală, a fost declarat câștigătorul examenului.

Noul Șef al Inspectoratului Județean de Poliție din județul vecin, comisarul șef Liviu Pampu-Romanescu, este căsătorit și are doi copii. De asemenea, este membru al Corpului Național al Polițiștilor, unde figurează drept preşedinte al Comisiei Juridice şi de Disciplină. Comisarul șef Eugen Palade și-a reluat funcția de adjunct al Șefului Inspectoratului Județean de Poliție Covasna.

Încă de la anunțarea concursului, presa a menționat că şeful Poliţiei Săcele „are însă o problemă de imagine, după ce un jandarm a fost bătut chiar în sediul Poliţiei Săcele. Şi mai şifonată a ieşit instituţia pe care o conduce după ce poliţiştii săceleni au încercat să o convingă pe jurnalista Onelia Pescaru că autoturismul i-a luat foc ca urmare a unui scurtcircuit, după ce aceasta primise ameninţări de la anumite persoane” – după bzb.ro.

Un alt candidat la șefia I.P.J. Covasna – Florin Popa, şeful Poliţiei Târgu Secuiesc – nu a mai participat în cele din urmă la concurs. Și acesta avea probleme de imagine, fiind implicat într-un proces cu un alt candidat, șeful Serviciului Rutier Covasna Dan Ivaşcu, care i-a aplicat o sancţiune contestată în instanţă.

Pachet de legi pentru dezvoltarea zonelor montane

Cinci legi menite să ducă la dezvoltarea zonelor montane au fost adoptate, miercuri, de Camera Deputaţilor. Este vorba de finalizarea proiectului Legii muntelui, adoptat în luna iunie a anului curent. Prin acest pachet de legi statul acordă subvenții celor care se mută la munte.

De asemenea, statul român acordă compensaţii băneşti, în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare, proprietarilor de terenuri din zona montană, aflate în situri Natura 2000, parcuri naturale, parcuri naţionale rezervaţii ale biosferei şi alte arii naturale protejate.

În zonele montane din România trăiesc 3.350.000 de locuitori, reprezentând 15% din populația țării. „Zona montană a României cuprinde 9 grupe de munţi. Fiecare grupă de munţi este formată din mai multe masive muntoase, fiecare masiv muntos cuprinzând zone aflate în imediata vecinătate şi care formează o singură entitate geografică, economică şi socială cu caracteristici asemănătoare”, prevede textul adoptat.

Bazinul montan, în înţelesul prezentei legi, reprezintă un teritoriu montan, constituit din mai multe unităţi administrativ – teritoriale cu continuitate teritorială, constituite, de regulă, de-a lungul unei văi, al unui curs de apă sau căi de comunicaţie, cu caracteristici geo-climatice comune şi cu activităţi economice şi culturale cu caracter tradiţional, similare, aflate în jurul unui centru de dezvoltare locală.

Zona montană este marcată atât de dezavantaje naturale – altitudine, climă, pantă, fertilitate scăzută a solului, perioade mai scurte de vegetație – cât și de dezavantaje structurale: scăderea populației tinere, distanțele mari față de centrele decizionale și administrative, izolarea față de căile de comunicație și de piețele de desfacere.

Valoarea în sine a produselor agricole primare obținute în zona montană se deosebește prin calitate, acestea fiind alimente cu o valoare nutritivă foarte mare, gustoase, sănătoase (chiar sanogene), nepoluate și necontaminate.

De aceea, câţiva parlamentari au gândit o serie de măsuri legislative în vederea încurajării investițiilor pentru înființarea de centre de colectare și procesare a laptelui, cărnii, fructelor și plantelor medicinale, precum și de stâne montane, în vederea valorificării integrale a producției, evitării pierderilor și creșterii veniturilor producătorilor agricoli, precum și pentru o bună aprovizionare a consumatorilor.

Unul dintre actele normative promovate vizează aprobarea Programului de investiţii (I) pentru înfiinţarea centrelor de colectare, spălare şi prelucrare primară de lână şi piei în zona montană. De asemenea, a fost adoptat proiectul de Lege pentru aprobarea Programului de investiţii (II) pentru înfiinţarea unităţilor de capacitate mică pentru sacrificarea animalelor şi/sau prelucrare a cărnii în zona montană.

Din pachetul de măsuri legislative pentru dezvoltarea zonei montane mai fac parte proiectul de Lege privind aprobarea Programului de investiţii (III)pentru înfiinţarea stânelor montane şi proiectul de Lege privind aprobarea Programului de investiţii (IV) pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi prelucrare primară a fructelor de pădure, a ciupercilor şi/sau a plantelor medicinale şi aromatice, din flora spontană şi/sau cultură în zona montană.

Totodată, a fost aprobat Programul de încurajare a investiţiilor din zona montană pentru perioada 2018- 2020, în vederea facilitării accesului la finanţare pentru producătorii şi crescătorii de animale din zona montană, în valoare totală de 1 miliard de euro, care se asigură de la bugetul de stat – pe o perioadă de zece ani – prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Când ești boulean și te dai la Milka…

Patru tineri de etnie rromă, cu vârste cuprinse între 17 și 24 de ani, au trecut ieri pe la Poliție. Dar nu pentru interviuri de angajare, ci pentru a fi audiați în cazul unui furt comis duminica trecută, pe 11 noiembrie, din magazinul „Brio” Săcele – Turcheș. Cei patru au fost identificați de polițiștii săceleni cu ajutorul imaginilor surprinse de camera de supraveghere din incinta unității comerciale amintite.

Se spune că o groază de americani cred că vacile maro dau lapte cu cacao. Nu știm ce au crezut tinerii romi surprinși de camerele de supraveghere dar, după cum a precizat reprezentantul Poliției Județene Brașov, subcomisar Alina Maria Ivan,

În data de 16.11.2018, organele de cercetare ale poliției judiciare din cadrul Poliției Municipiului Săcele s-au sesizat din oficiu cu privire la apariția în mediul on-line, pe un site de socializare, a unor filmări din incinta unui magazin din municipiul Săcele, în care sunt surprinse patru persoane de etnie rromă în timp ce sustrag produse alimentare.

Polițiștii i-au identificat pe tineri în cursul zilei de ieri. Toți cei patru locuiesc în Săcele, iar pentru doi dintre ei – cei mai tineri (și mai pofticioși) – s-a dispus efectuarea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt. Aceștia au sustras două ciocolate Milka în valoare de 24 lei.

„Polițiștii au stabilit faptul că doi dintre tineri, unul de 24 ani, celălalt de 23 ani, nu au avut nicio participare la faptă, fiind audiați în calitate de martori”, a explicat subcomisarul. Potrivit Săceleanul.ro „la câteva zile după ce imaginile cu gruparea de 4 hoţi au circulat pe internet şi au rulat inclusiv pe ecranele din magazinul săcelean, doi dintre aceştia s-au întors la locul faptei ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat”.

Avertizaţi de către o lucrătoare a magazinului că au fost filmaţi, prinşi în fapt, că întreaga echipă Brio este alertată de activitatea lor şi îi au în vizor, răspunsul acestora a fost, potrivit sursei citate: „Şi ce ne pasă nouă?”. Citiți restul relatării aici.