Presa de Săcele, de luminație…

Despre cum se face presă la Săcele, episodul II. După mici contre cu editorul Săceleanului, dl. consilier Sterpu, căruia i s-a părut că i-aș fi „bălăcărit” echipa pentru că l-am numit ziar de partid, mi-am pus întrebarea: cine-or fi membrii „echipei”?

O fi dl. Sterpu Ciprian și mâna sa dreaptă, cea cu care ține mausul, în timp ce tastează cu mâna stângă de la laptopul său personal – sau poate din echipă face parte și biroul chiar? Sau e vorba doar de plutonul de postaci? Atunci m-am liniștit, nu cred c-am jignit pe nimeni; între bărbați așa o contră mai merge. Scopul presei e să critice, dar nu să jignească, nici să împroaște cu mizerii. Ce încercăm pe sacele.net este o mostră de presă profesionistă.

Dincolo de interesele partinice din al doilea cel mai întins orășel din Ardeal, după Vișeu de Sus din Maramureș, apariția unui nou cotidian, fie el și online (deocamdată) este un impuls pentru cititorii ușor dezamăgiți de ce se scria până acum la Săcele. Iată cum ne întâmpină, în prima săptămână de la apariție:

Vă doresc mult succes cu informațiile pe care le postați despre un loc frumos. În această țară, de lucruri urâte și minciuni sfruntate suntem cam sătui, mult succes!

Interesant cum concurența descoperă brusc (tocmai acum, când e pe ducă) civismul și interacțiunea cu cititorii, publicând mai nou scrisori trimise de aceștia pe adresa redacției. Dar cea mai mare satisfacție o avem când încearcă să ne copieze. Azi, bunăoară, ni s-au „furat” inclusiv erorile de tastare.

Am scris despre un incendiu la liziera pădurii din Tărlungeni, tastând din greșeală pe facebook litieră în loc de lizieră (t este lângă y/z) iar echipa săceleanul.ro formată din dl. Sterpu, mausul și da, tastatura sa (de ea uitasem) au compus un titlu gen: după n cazuri de incendii de vegetație și litieră din pădure în doar 24 de ore, ISU face precizări…

Litiera e la pisici, tovarășu` (de suferință) Sterpu! Iar presa e grea, nu vine așa inspirația, chiar dacă mai arunci un ochi și pe la ce scriu alții 🙂 Nu că n-ar fi și incendii de literă, dar nu era cazul aici. E bine să te inspiri, dar să fii și inspirat e greu! Dar despre morți, numai de bine, pentru că toți ardelenii își comemorează mâine morții; azi se curăță buruienile de pe morminte, iar mâine seară se aprind lumânările, într-un spectacol nocturn – Luminația.

Tocmai în acest context se întâmplă că presa de partid e pe ducă la Săcele, și vine din urmă presa independentă. Fără bocete, fără montaje literar-artistice de brigada tineretului, fără selfie-uri din cimitir, fără patetisme ipocrite, fără dorința secretă de a face paradă de participarea la ritualul repetării miracolului vieții triumfând asupra morții.

Cuminte, respectuos, mistic, fără spectacol. Iar mâine seară vom fi blânzi și împăcați cu morții noștri – buni sau răi în timpul vieții. Mâine seară, morții noștri vor fi buni cu toții, pentru că Luminația este un simbol al iertării de sine. Noapte bună săceleni, oriunde v-ați afla!

Incendiu de pădure la Tărlungeni

Dacă ați văzut în această dimineaţă fumul cauzat de un incendiu de pădure, aflăm de la ISU că zona afectată pe circa un hectar este Busca, din Tărlungeni, iar incendiul de lizieră se manifestă în mai multe focare.

Potrivit declarației purtătorului de cuvânt al ISU Braşov, Ciprian Sfreja:

S-au deplasat 2 autospeciale cu apa si spuma din cadrul Detasamantului 2 de Pompieri. Intervenţia e dificilă deoarece nu se poate ajunge cu autospecialele în zonă. Intervenim cu lopeți, pliciuri, vermorele, bidoane cu apă și un ATV de la SVSU.

Tot la Tărlungeni, în toamna anului 2016, a mai fost un incendiu, apărut la un gater și un atelier pentru prelucrarea lemnului. Incendiul de atunci s-a extins pe o suprafata de 600 de mp. Au ars 4 mc de lemn si au fost distruse mai multe utilaje pentru prelucrarea lemnului. De asemenea, trei câini au fost carbonizați.

Cum se bălăcărește „echipa” Săceleanul.ro

Nici bine nu au terminat de postat colegii domniei sale pe interneți, că ne scrie consilierul local Sterpu, indignat că am scăpat un click de mouse, cerând să intrăm pe grupul său public (sic!) de facebook:

În ce univers de oameni normali la cap credeți ca dupa ce ati balacarit echipa Saceleanul.Ro, colegii mei va vor lasa sa intrati in „bucataria noastra virtuala” ? Va rog sa nu ne mai deranjati. Mergeti pe drumul dvs. indiferent care este acela.

I-am bălăcărit, adică am scris că sunt un ziar de partid. Păi care e jignirea, că nu am scris că sunt și de… stat? Mai degrabă s-au bălăcărit singuri, considerând că „Statul sunt ei” și căutând ceartă unde chiar nu e loc. Cu așa „echipă”, Săcele e în pericol de a deveni cătun, nu municipiu…

De unde se vede că un grup așa-zis public de Facebook nu este chiar așa public, iar faptul că ici-colo mai pâlpâie o luminiță în jurul căreia se mai adună niște oameni, se mai încearcă câte ceva, se critică derapajele sau se mediatizează câte un aspect meritoriu, deranjează.

Deranjul ăsta s-ar putea să nu schimbe semnificativ datele problemei și totuși, e datoria noastră să ne facem cât mai bine treaba, să încercăm, să criticăm, să ne opunem aberațiilor și valurilor de ură. Schimbările oricum vin peste noi și nu prea sunt cele pe care le așteptăm.

Într-o lume strivită de interese și de povara inegalităților, măcinată de conflicte prelungite, numai bune pentru acapararea de resurse, în care combaterea sărăciei, inegalităților și abuzurilor produc rezultate notabile în special la nivelul conturilor și carierelor unora dintre „salvatori” și prea puțin în viețile celor vizați de demersurile lor, e greu să mai iei în serios discursurile partinice.

Rămâne showul și businessul practicat de unii. Excepțiile – câte sunt și cum sunt – au o pondere marginală, un fel de îngrășământ din care se mai hrănesc și înmulțesc papagalii. La marginea lumii, în afara marilor centre urbane, cu dinamica lor specifică, altele sunt coordonatele pe care șade și se mișcă lumea.

Cine mai citește presa în Săcele

La nici o săptămână de la apariție am fost remarcați de aproape toți consilierii locali. Asta pentru că facem trafic mai mare decât Săceleanul, semn că oamenii mai vor să citească și altceva. Domnul Géczi Gellért, consilier din partea UDMR, declară că va urmări să vadă dacă delimitarea cartierelor săcelene, făcută de noi după Google Maps, va fi corectată conform plăcuțelor multilingve instalate de Primărie.

Îi mulțumim domnului consilier local și-l invităm să ne urmărească în continuare, așa cum o vom face și noi. Iată ce postează domnia sa – din Săcele, pentru săceleni:

Sincer să vă spun, ce se întâmplă în anul centenar în România nu are termen de descriere. Catastrofă e puțin spus. Eu nu știu cine ce are de sărbătorit într-o țară în care în 29 de ani de la căderea regimului comunist nimeni, repet nimeni nu a fost în stare să facă o autostradă de la Brașov la Comarnic și mai departe spre Ploiești.

„De restul să nici nu mai vorbim… Dau share la pozele unei cunoștințe pentru ca să vadă toată lumea, că într-o țară (nerecunoscută de România, desigur), mai exact Kosovo, o țară bombardată și măcinată ani la rând de violențe și războaie se lucrează până și noaptea la autostrăzi suspendate, în timp ce noi ne mâncăm nervii ore la rând stând în coloană pe Valea Prahovei”.

Nici nu mai știu ce să spun… Halal #Romania100

Domnul Géczi Gellért, foarte atent la ce spun alții, o persoană de altfel cultivată și cu o exprimare inteligentă, ar putea fi atent și la ce se poate înțelege din ce spune dânsul. Un alt consilier „ocoș” este latifundiarul Cristian Popa, care consideră că are dreptul să facă remarci fără să argumenteze, că nu-l „obigă nimeni” – potrivit propriei grafii.

Domnia sa este indignat de un articol care plasează Săcelele în Top3 orașe din România, pentru că, nu-i așa, dânsul e consilier local al Municipiului Săcele. O fi, dar ceilalți locuitori se vor măcar orășeni (precum cei din Cluj sau Brașov), că nu pot fi toți „municipaleni”, sau consilieri… municipali. Adică, vezi Doamne, într-un oraș care abia și-a întăbulat străzile și-ncepe să și le repare, asta e problema: că nu suntem toți cu municipiul în gură.

Faceți-l să și arate ca un municipiu, domnilor, după care puteți veni cu pretenții!

Iar certurile și comentariile infantile pe internet, doar ca să vă arătați dvs deșteptăciunea și cât de chițibușari puteți fi, nu arată altceva decât niște complexe de inferioritate. Nu cred că de asta ați fost aleși în Consiliul local! Este o mare diferență între așteptările oamenilor și ce „prestați” dvs… Care oameni, apropo, nu s-ar supăra (chiar deloc!) să fie la fel de orășeni ca brașovenii sau clujenii, și mai puțin „municipaleni”, ca dvs 😉

Cu așa consilieri, preocupați doar de propria îmbogățire, în timp ce le caută altora nod în papură, Săcele e-n pericol de a deveni cătun… Despre asta însă, într-un alt episod!

Încă 10 hale la Prejmer – primul client, o firmă din Săcele

Parcul Industrial Prejmer va fi completat cu încă zece hale de producţie. Primul client, o firmă din Săcele – titrează bzb.ro. Despre cine este vorba? Este compania săceleană Multitech, după cum a declarat sursei citate Vasile Postolache, managerul parcului inaugurat în urmă cu zece ani, și care se întinde azi pe 83 de hectare.

Managerul Postolache a mai precizat că în ultimii ani se observă un recul al interesului pentru investiţii în România, în principal datorită lipsei de forţă de muncă bine calificate, care preferă să ia calea Europei decât să lucreze în România.

Spaniolii de la Graells & Llonch Invest (acționarii Parcului din Prejmer) aveau în plan să se dezvolte prin construcţia unui parc la Turda, dar acesta a fost abandonat după ce discuţiile privind obţinerea titlului de parc industrial s-au împotmolit.

Parcul Industrial Prejmer a necesitat o investiţie de 300 de milioane de euro, clasându-se la vremea sa pe locul doi într-un top al investiţiilor imobiliare din România, cu 300 de milioane de euro, după Proiectul Băneasa.

Printre clienţii săi actuali se numără companii precum Autoliv, Viacon, Loedige Machine, Katadyn, Unior-Tepid, Losan România sau Eldon.

Faceți loc, vin Pic și Poc

Titlul se referă la zbaterile hilare ale celei de-a patra puteri în stat, și ar putea suna astfel: ce-a ajuns presa liberă și (mai puțin) independentă din Ardeal. În Să(tu)celele brașovului, actuala administrație PSD-istă este luată la refec de fosta administrație PNL-istă. Și nu toate aceste dispute se duc în Consiliul local, cum ar fi normal, ci și ulterior, în presa locală de partid.

Dar să vedem în continuare cum decurg ostilitățile?

Un consilier local PNL (Ciprian Sterpu) publică pe saceleanul.ro concluziile sau comentariile sale după ședințele de Consiliu municipal, iar Primăria Municipiului Săcele aduce a doua zi – pentru (sic!) o corectă informare a cetățenilor – precizări sau o replică la articolul din Săceleanul în celălat cotidian online din oraș, opiniasaceleana.ro.

Acum, în ce măsură sunt relevante aceste (de)zbateri între fosta și actuala administrație pentru puținii consumatori de presă online din Săcele, politicienii nu prea par interesați să afle. Prinși în vrajba lor, se grăbesc să-și dea „pe post” adversarul care a făcut (în opinia lor) o gafă, să-l pârască electoratului care, cred ei, asistă cu urechile ciulite la sfadă. De fapt, nu prea asistă, iar consilierii pesediști și liberali se citesc între ei.

Când doi se ceartă…

Abia uneori, când mai scapă spre publicare câte un sondaj, săcelenii ajung să se exprime și ei – în număr mare, ajungând chiar la 350 de inși! – și să interacționeze cu presa locală. În rest, saceleanul.ro are o medie de 140 de citiri pe zi, iar concurența de la opiniasaceleana.ro chiar mai puțin. Concret, pe ce subiect a apărut ultima dispută?

Despre renovarea străzilor din municipiu.

Pe motiv că până prin anul 2016 nicio stradă din Săcele, nici măcar bulevardele principale, nu erau întabulate, nu s-au putut realiza lucrări de modernizare asupra lor. Abia din anul 2017 (când probabil au fost și bani) au fost demarate procedurile de întăbulare pentru cele 3 bulevarde principale, cât și pentru celelalte 35 de străzi ale municipiului, asupra cărora vor putea fi realizate (în sfârșit!) lucrări de reabilitare.

Și-atunci, de ce apar (tocmai) acum dispute? Nerăbdarea fiind mare, o explicație ar putea veni de aici: fiecare vrea ca strada lui să fie prima. Întrebarea principală e însă – la ce bun? Cui folosesc toate aceste zbateri – Qui prodest? Sau când doi se ceartă… cine câștigă? Primăria renunță să modernizeze niște străzi, titrează Săceleanul. Nu-i așa, răspunde Opinia Săceleană, Municipalitatea nu a renunțat.

„Străzile Livezii, Lungă și Barajului au rămas în stadiul de investiții, iar lucrările vor fi finalizate anul viitor, acestea fiind amânate datorită faptului că nu puteau fi terminate până la venirea iernii”. Aflăm apoi că „una din firmele care câștigase lucrările de proiectare și modernizare a străzilor respective a întrat în procedura de insolvență, prin urmare nu mai există timpul fizic pentru a se derula o nouă procedură de achiziție și pentru a se începe și finaliza lucrările”.

Din aceste motive, banii au fost direcționați pentru alte proiecte, urmând ca lucrările de pe străzile Lungă și Livezii să fie realizate din bugetul anului 2019.

Și așa mai departe, săcelenii asistă oarecum nedumeriți la meciul de ping-pong al celor două publicații locale. Rămâne întrebarea: cine are de câștigat din certurile celor două tabere? Că opinia publică sigur nu. Cât am reușit să umblu prin lume (nu prea mult și nu în afara continentului), mai ales pe la noi prin ogradă, cât am mai reușit să aflu din lecturi despre prezent și trecut, dar mai ales din ce am descifrat în comportamentul oamenilor, nu prea am multe motive de optimism, de așteptare senină și încrezătoare a viitorului.

Viitorul e azi și dă semne de întunecare, iar faptul că ici, colo, mai pâlpâie o luminiță, se mai adună niște oameni, se mai încearcă câte ceva sau se mediatizează câte un gest meritoriu, s-ar putea să nu schimbe semnificativ datele problemei. Totuși, e datoria noastră să ne facem cât mai bine treaba, să încercăm, să criticăm, să ne opunem aberațiilor, derapajelor și valurilor de ură. Schimbările oricum vin peste noi și nu prea sunt cele pe care le așteptăm.

Într-o lume strivită de interese financiare și de povara inegalităților crescânde, măcinată de conflicte prelungite, numai bune pentru acapararea de resurse, în care drepturile omului se apără cu tortură și combaterea sărăciei, inegalităților și abuzurilor produc rezultate notabile în special la nivelul conturilor și carierelor unora dintre „salvatori” și prea puțin în viețile celor vizați de demersurile lor, e greu să mai iei în serios discursurile tâmpe, auto-zombificatoare despre schimbarea care trebuie să înceapă cu noi înșine, cât și pe cele naive, anti-sistem, despre răsturnarea / revoluția / reformarea sistemului actual.

Show, business și dezvoltare personală, cam astea rămân. Excepțiile – câte sunt și cum sunt – au o pondere marginală, un fel de îngrășământ din care se mai hrănesc și înmulțesc unii și perpetuează flacăra utopiilor ori a idealismului. La marginea lumii, în afara marilor centre urbane, cu dinamica lor specifică, altele sunt coordonatele pe care șade și se mișcă lumea. 

Ce-a declarat tânărul din Săcele după ce și-a incendiat concubina însărcinată

Tânărul rrom din cartierul săcelean Gârcini, care și-a stropit cu benzină iubita marțea trecută și apoi i-a dat foc, încearcă acum să scape de acuzația de tentativă de omor. Potrivit unor surse judiciare citate de presa din Brașov, bărbatul de 21 de ani susține în fața anchetatorilor că n-ar fi vrut să o rănească pe fata însărcinată și că, de fapt, el încerca să dea foc casei.

Tânărul a declarat în cursul audierilor că ar fi stropit-o accidental pe fată cu benzină. Incidentul petrecut marțea trecută în jurul orei 11 pe strada Gârciniului din Săcele a dus la arestarea pentru 30 de zile a autorului, acuzat de tentativă de omor. Declarațiile sale nu se potrivesc nici cu starea de fapt, nici cu declarațiile fetei și ale martorilor.

Într-o criză de gelozie, tânărul a fost surprins de concubina sa și de mama acesteia în timp ce umbla cu un bidon de benzină. Înnebunit, fiindcă bănuia că iubita sa  îl înșeală, acesta le-a stropit pe cele două femei cu benzină. Fata minoră a fugit împreună cu mama sa, refugiindu-se peste drum, în casa acesteia. Tânărul le-a urmărit și, în timp ce femeile încercau să se spele de benzină, a aprins un chibrit și i-a dat foc fetei, apoi a fugit.

Mama și bunica tinerei au reușit să stingă în cele din urmă flăcările, folosind apă și o pătură, dar tânăra a suferit totuși arsuri pe 30% din suprafața corpului. Ea a fost transportată la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic Județean de Urgență din Brașov, iar în prezent este internată la Spitalul de Arși din București, cu arsuri la nivelul membrelor superioare, toracelui și feței.

O echipă formată dintr-un procuror de la Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov și câțiva politiști de la Serviciul investigații criminale l-a depistat cu rapiditate pe bărbatul care își părăsise domiciliul imediat după comiterea faptei. Fără să mai dea foc casei, așa cum a declarat că intenționa, de fapt. Sursă foto: Adevărul

Săcele în top 3 orașe românești

Cea mai mare localitate din România nu e Bucureştiul, așa cum am putea crede, dacă ne raportăm la numărul de locuitori – unde capitala ocupă într-adevăr prima poziție, urmată de Iași, Timișoara și Cluj.

Dacă vine însă vorba de mărimea locului, cel mai întins din România ca suprafaţă nu este Bucureştiul, aşa cum am putea crede, ci Broşteniul. Localitatea suceveană a primit statutul de oraş în 2012. Acesta ocupă o suprafaţă de 594,66 kilometri pătraţi. Pe lista oraşelor româneşti cu cea mai mare suprafaţă, Broşteniul este urmat de Vişeu de Sus (Maramureş, 443,06 kilometri pătraţi) şi Săcele (Braşov, 320 kilometri pătraţi – cf. Wikipedia).

Spre deosebire de localitățile amintite, municipiul Săcele este semnificativ și ca număr de locuitori, ocupând, cu o populaţie totală de 34.215 persoane, locul II în județul Brașov, cu puțin înaintea Făgărașului. Localitatea are un potențial important nevalorificat, ce ține atât de cadrul natural în care s-a dezvoltat, de istoria și tradițiile comunităților de mocani și ceangăi cât și de capitalul uman de care dispune.

Localitatea face parte integrantă din Zona Metropolitană Brașov, alături de alte 16 unități administrative urbane și rurale, constituind axa urbană Săcele-Brașov-Ghimbav-Codlea, care polarizează majoritatea activităţilor economico-sociale ale zonei. De asemenea, Săcele administrează și cea mai mare suprafață de pășuni – peste 10%, adică 3.483 ha din totalul 32.176,35 ha – în timp ce pădurile reprezintă de asemenea 60% – 21.152 hectare iar terenul intravilan numai 7% (mai există 2.881 hectare teren arabil și 3.070 hectare fâneață).

După cele bune, să le menționăm și pe cele rele:  o treime dintre locuitori au cel mult studii gimnaziale, 3,36 % din populație nereușind să finalizeze nici măcar ciclul primar. În acest context, procentul analfabeților – 1,28% din totalul locuitorilor municipiului – nu este o surpriză. Nota bene, este al doilea procent înregistrat la  la nivelul localităților urbane ale zonei
metropolitane, după orașul Zărnești (1,77%).  Pe categorii de studii, femeile dețin o pondere mai mare decât bărbații în cazul studiilor gimnaziale, liceale și universitare, fiind însă surclasate de bărbați în cazul școlilor postliceale și de maiștri și a școlilor profesionale și de ucenici (numai 37,96 % dintre absolvenți sunt femei).

De asemenea, femeia săceleancă este mai puțin supusă riscului de a nu avea nici un fel de studii (48,57 % femei, față de 51,43 % bărbați), însă în cazul analfabetismului dețin întâietatea (58,08% față de 41,92%). Și acest indicator trebuie raportat la situația reală din teren – existența comunității
marginale și vulnerabile din cartierul Gârcini – ceea ce explică faptul că femeile, al căror statut este inferior bărbatului în acest tip de comunitate, se confruntă mai des cu situația de a nu avea acces la educație.

Toate aceste date, extrase din Strategia de dezvoltare 2014-2020 formează tipologia lucrătorului din municipiul Săcele: muncitor calificat,
absolvent de studii medii (44,35 % dintre locuitori sunt absolvenți de școală profesională și de ucenici sau liceu).  Procentul de 14,42 % al persoanelor care dețin studii universitare este comparabil cu cel al celorlalte localități urbane din arealul metropolitan, mai puțin cu orașul Ghimbav, care este net superior la acest capitol.

De altfel, tocmai specificul industrial al acestui mic oraș – industrii cu o valoare adăugată mare, în care ponderea cercetării-inovării este ridicată – este ceea ce atrage persoane înalt calificate. Imagine postată de Zoltan Fejer, consultant Imobiliar, preluată dintr-o promovare a Agenției FunIMOB.

Precizări despre casa NATO

Primim la redacție (ne puteți scrie și dvs pe redactia@sacele.net sau pe pagina noastră de facebook Știri din Ardeal) următorul mesaj, în completarea primului articol publicat pe sacele.net:

V-am citit articolul cu romii din Gârcini, dar nu sunt 6.000 ci mai mulți, pentru cănu s-au înregistrat foarte multe familii.

„Într-o familie există de la 4 la 9 copii, sunt familii care au 14 – 17 copii și rețineți că de aproximativ 4 ani foarte multe familii cu 6 .7.8 copii au plecat în Germania, Marea Britanie sau Franța unde sunt ajutați de statele respective cu alocație, ajutoare sociale, etc”.

Cât despre casa NATO, nu se poate locui, este făcută din placaj, iar scara din interior se mișcă de când au instalat-o.

Mulțumim cititorilor pentru reacții, orice completări la articole sunt binevenite și vor apărea în cel mai nou cotidian local! Sacele.net conduce deja în topul audienței din municipiul de la poalele muntelui Piatra Mare.

Numărul de vizualizări a depășit în prima zi 200 de unici, conform t5.ro, în timp ce saceleanul.ro abia depășește 140 de vizitatori unici pe zi, conform sitului visitorsdetective.com. Am recurs la acest site deoarece nici cotidianul PNList saceleanul.ro, nici cel PSDist opiniasaceleana.ro nu sunt monitorizate de google analytics, așa cum este doar sacele.net.

 

Răvășitul oilor la Săcele

Sfârșitul de săptămână înseamnă pentru săcelenii din Turcheș reînvierea unei vechi tradiții. La capătul străzii Morii,  pe platoul cunoscut sub numele de „Fața lui Băncilă”, în inima naturii, gazdele de la Pensiunea Piatra Netedă vă așteaptă la un bulz pe jar și o pastramă de oaie.

Răvășitul modern al oilor poartă azi denumirea de festival. Un festival aflat la ediția a VI-a, în care gazdele vor să ne amintească de Săcelele de altădată. Pentru că aici trăieşte ce-a mai rămas dintr-una dintre cele două mari comunităţi de mocani din Transilvania, cealaltă aflându-se în Mărginimea Sibiului. Portul național al românilor din aproape toate regiunile țării își are sursa în portul nostru original.

Mocanii sunt sau erau comunităţi pastorale (situate în Transilvania și la trecătorile acesteia) de oieri, asociate cu fenomenul transhumanţei. Atât mocanii mărgineni, cât și cei săceleni, erau denumiți „ungureni” când se aflau în tranzit ori se așezau pe teritoriul vechiului regat. Denumirea aceasta apare în timpul domniei lui Mihai Viteazul, când mocanii migrau din cauza luptelor pe teritoriul Munteniei sau al Moldovei.

Răvășitul oilor este un obicei de sfârșit de toamnă, când ciobanii coboară cu turmele de la munte, iar țăranii se strâng să-și aleagă oile date de cu primăvara în grija baciului. Operațiunea de alegere din turmă se numește „răvășit” al oilor și este un prilej de mare veselie între gospodarii locului și ciobani.  Citiți mai multe despre acest obicei aici.

Cu timpul, localnicilor li s-au alăturat tot mai mulți turiști veniți de la mare distanță, unii chiar cu rulotele, ca să asiste la această tradiție a mocanilor.  Să nu ne mirăm că acum e considerat festival, pentru că este un cuvânt care tot de la „festiv” vine. Se săvărşește astfel ultimul act al transhumanţei. La începutul iernii, oamenii îşi iau mioarele, brânza şi urda şi se risipesc pe la casele lor, iar turiștii își iau și ei picioarele la spinare, nu înainte de-a mai lăsa niște bani (nu așa mulți ca la Predeal) pe la pensiunile locului, și să povestească prietenilor ce-au văzut aici.

Petrecerea contemporană ocazionată de „răvășitul” oilor durează două zile (sâmbătă și duminică) în care oamenii ascultă muzica populară, își cumpără și se ghiftuiesc cu bunătăți tradiționale: bulz și pastramă, împreună cu niște cârnați rumeniți pe grătar, stropiți cu palincă și vin!