Săceleanca-nfuriată pe iubitul francez

În cursul zilei de luni, poliţiştii din cadrul Poliţiei Săcele au emis un ordin provizoriu de protecţie pe o perioadă de 5 zile, faţă de un bărbat în vârstă de 48 ani, cetăţean francez, care ar fi agresat-o fizic pe concubina sa.

În urma unei reclamații, și „în conformitate cu prevederile legale, a fost emis ordin de protecţie provizoriu – fiind dispusă evacuarea temporară a bărbatului din locuinţa situată în municipiul Săcele”, a precizat purtătorul de cuvânt al IPJ Brașov, subcomisar Alina Mihai.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de „violenţă în familie” instrumentat sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov, în care se va propune soluţie legală la finalizarea verificărilor. Să ghicim cine-i concubinul? Francez, 48 de ani, locuință în Săcele și iubită din localitate… până sâmbătă, cazat la hotel 😉 nu mai răspunde la provocări.

Legislația apără mai nou femeile agresate, polițiștii emițând pe loc, la cererea acestora, interdicție de 5 zile în urma oricărei reclamații de acest gen. Probabil că lunea viitoare plângerea va fi retrasă. În Săcele au puncte de lucru firma de catering şi cantine Ansamble (fondată în 1978 în Franţa) și fabrica de confecții SC Rouleau-Guichard Roumanie SRL, pe Zizinului, cu acționar francez.

Taxa de salubritate

Săcelenii plătesc o taxă de salubritate modică, de 11, 45 lei – atât este tariful actualizat pe 2019, potrivit contractului de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare al municipiului Săcele, nr .92/08.02.2014, prin concesiune către SC CIBIN SRL din Săcele.

Primăria (crede că) a găsit „ac” de cojocul celor care nu achită taxa (și nici nu pot pretinde prestarea cu regularitate a serviciului, respectiv ridicarea gunoiului menajer), prin impunerea unei taxe speciale de salubrizare pentru utilizatorii persoane fizice din municipiul Săcele, care nu au încheiat contract de prestări servicii cu operatorul de salubrizare pană la data de 31 decembrie 2018.

Taxa este de 10 lei/persoană și trebuie plătită începând cu 1 ianuarie 2019 de către persoanele fizice din Săcele ce nu au contract de salubrizare. Acuma, în ce măsură va fi și colectată această taxă, rămâne de văzut. De asemenea, e de urmărit dacă diferența (10%) între taxa „de musai” și cea pe care un cetățean gospodar ar trebui să și-o permită (1,45 lei) îi va civiliza pe săcelenii care n-au considerat necesar până acum acest serviciu.

Într-unul din filmele de maturitate ale lui Omar Sharif, Domnul Ibrahim și florile din Coran, carismaticul actor egiptean joacă rolul unui băcan turc din Paris. El se împrietenește cu Momo, un adolescent evreu pe care-l ia sub aripa sa, povățuindu-l în ale vieții. Filmul este scris și regizat de François Dupeyron, după o nuvelă de Eric-Emmanuel SchmittPrintre alte sfaturi – aici voiam să ajung, de fapt – domnul Ibrahim îi servește tânărului o interesantă pildă despre gunoaie (sau despre colectarea lor): Momo, când vrei să ştii dacă eşti într-un loc bogat sau sărac, te uiţi după pubele:

Dacă nu vezi nici gunoaie, nici pubele, atunci eşti într-un loc cu oameni foarte bogaţi.

Dacă vezi pubele dar nu vezi gunoaie, atunci eşti printre bogaţi.

Dacă vezi gunoaie lângă pubele, este dovada turismului.

Dacă vezi gunoaie dar nu vezi pubele, eşti la săraci.

Dacă Săcele vrea să mizeze pe turism – nu spunem vorbă mare = stațiune, dar măcar să mizeze – atunci are nevoie de pubele, ca să nu arate ca la săraci. Gunoaie ȘI pubele e ok, vorba turcului aterizat la Paris, findcă e un semn al turismului… 😉

Sora denunțătorului fostului primar Lața, trimisă în judecată

DNA publică azi pe site o sinteză a cauzelor finalizate de procurorii anticorupție în luna decembrie 2018 – altele decât cele deja mediatizate prin intermediul comunicatelor de presă – din care aflăm că frații Ioan și Elena Gocsman au fost trimiși în judecată în stare de libertate.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut că în perioada 2010 – 2014, inculpata Gocsman Elena, beneficiind de ajutorul fratelui său, Gocsman Ioan, a prezentat cu rea-credință la APIA documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, iar fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.

Ioan Gocsman este cunoscut opiniei publice ca fiind cel care l-a denunțat în 2005 pe primarul de atunci al municipiului Săcele, Vasile Lața, care i-ar fi cerut o mită de 60.000 de euro „în scopul de a retrage o acţiune civilă iniţiată de Primăria Săcele, care avea ca obiect anularea unor contracte de vânzare-cumpărare, privind terenuri aparţinând lui Gocsman Ioan”.

Ulterior, Lața a fost achitat, susținând că mita a fost de fapt un împrumut, dar a stat opt luni după gratii, și cinci ani prin procese, până la achitarea definitivă. Fostul primar Vasile Lața a mai fost cercetat alături de succesorul său, Radu Florea Nistor și de fostul șef al poliției Săcele, în 2015, și pentru „mânării” cu casele ANL, fiind însă achitat în 2016. În cazul Elenei Gocsman procurorii brașoveni susțin că, în realitate, pășunea menționată în actele depuse la APIA a fost folosită în toată perioada de către alți fermieri care nu aveau obligația respectării vreunei măsuri de agromediu – condiție esențială pentru acordarea fondurilor.

Prin aceste demersuri, acuză procurorii DNA Brașov, au fost obținute pe nedrept fonduri nerambursabile în cuantum de 563.776 lei, sumă cu care Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (A.P.I.A.) s-a constituit parte civilă în cauză. În cauză s-a instituit măsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri mobile și imobile ce aparțin celor doi inculpați.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Brașov cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.