Cât costă lumina de Sărbători

Brașovul și Ghimbavul cheltuiesc, fiecare, în jur de 100.000 de euro pentru iluminatul festiv de la sfârșitul / începutul anului. Asta deși Brașovul este de 50 de ori mai mare (ca populație) decât orășelul care va găzdui peste câțiva ani Aeroportul internațional.

La Râşnov, Primăria cheltuie doar în jur de 20.000 de euro pentru iluminatul festiv al Sărbătorilor de iarnă, la fel ca și la Săcele. Aici Primăria a semnat în 2014 un acord cadru pe o perioadă de patru ani cu firma Flash Lighting Services (care se ocupă şi de iluminatul public din Braşov) pentru extinderea şi modernizarea reţelelor de iluminat ornamental din oraş.

Flash Lighting a ofertat lucrările cu suma de  3,97 de milioane de lei, și a fost declarat în 2014 câştigătorul licitaţiei, urmând a se ocupa de lucrările de întreţinere şi modernizare a iluminatului ornamental, pentru o sumă cu puțin peste 21.000 euro anual. În total, cele patru localități cheltuiesc un sfert de milion de euro!

Șeful poliției Săcele a concurat la șefia I.P.J. Covasna

Luna trecută, mai precis pe data de 9 octombrie, s-a organizat un concurs pentru ocuparea funcției de inspector șef al Inspectoratului Județean de Poliție din Covasna. Potrivit comunicatului oficial, la examen au participat patru ofițeri: comisarul șef Bogdan Gabriel Badea – șeful Poliție Săcele, comisarul șef Dan Ivașcu – șeful Serviciului Rutier din Covasna, comisarul șef Eugen Palade – cel care a asigurat interimatul la conducerea I.P.J. Covasna și comisarul șef Liviu Pampu-Romanescu.

Ultimul dintre aceștia, comisarul brașovean care a deținut pe rând funcțiile de ofițer specialist la Biroul de Investigaţii Criminale și de șef al acestui compartiment, la Poliția Municipiului Brașov, apoi a deținut funcțiile de șef al Serviciului de Investigații Criminale și de șef al Secției numărul 5 de Poliție din Capitală, a fost declarat câștigătorul examenului.

Noul Șef al Inspectoratului Județean de Poliție din județul vecin, comisarul șef Liviu Pampu-Romanescu, este căsătorit și are doi copii. De asemenea, este membru al Corpului Național al Polițiștilor, unde figurează drept preşedinte al Comisiei Juridice şi de Disciplină. Comisarul șef Eugen Palade și-a reluat funcția de adjunct al Șefului Inspectoratului Județean de Poliție Covasna.

Încă de la anunțarea concursului, presa a menționat că şeful Poliţiei Săcele „are însă o problemă de imagine, după ce un jandarm a fost bătut chiar în sediul Poliţiei Săcele. Şi mai şifonată a ieşit instituţia pe care o conduce după ce poliţiştii săceleni au încercat să o convingă pe jurnalista Onelia Pescaru că autoturismul i-a luat foc ca urmare a unui scurtcircuit, după ce aceasta primise ameninţări de la anumite persoane” – după bzb.ro.

Un alt candidat la șefia I.P.J. Covasna – Florin Popa, şeful Poliţiei Târgu Secuiesc – nu a mai participat în cele din urmă la concurs. Și acesta avea probleme de imagine, fiind implicat într-un proces cu un alt candidat, șeful Serviciului Rutier Covasna Dan Ivaşcu, care i-a aplicat o sancţiune contestată în instanţă.

Pachet de legi pentru dezvoltarea zonelor montane

Cinci legi menite să ducă la dezvoltarea zonelor montane au fost adoptate, miercuri, de Camera Deputaţilor. Este vorba de finalizarea proiectului Legii muntelui, adoptat în luna iunie a anului curent. Prin acest pachet de legi statul acordă subvenții celor care se mută la munte.

De asemenea, statul român acordă compensaţii băneşti, în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare, proprietarilor de terenuri din zona montană, aflate în situri Natura 2000, parcuri naturale, parcuri naţionale rezervaţii ale biosferei şi alte arii naturale protejate.

În zonele montane din România trăiesc 3.350.000 de locuitori, reprezentând 15% din populația țării. „Zona montană a României cuprinde 9 grupe de munţi. Fiecare grupă de munţi este formată din mai multe masive muntoase, fiecare masiv muntos cuprinzând zone aflate în imediata vecinătate şi care formează o singură entitate geografică, economică şi socială cu caracteristici asemănătoare”, prevede textul adoptat.

Bazinul montan, în înţelesul prezentei legi, reprezintă un teritoriu montan, constituit din mai multe unităţi administrativ – teritoriale cu continuitate teritorială, constituite, de regulă, de-a lungul unei văi, al unui curs de apă sau căi de comunicaţie, cu caracteristici geo-climatice comune şi cu activităţi economice şi culturale cu caracter tradiţional, similare, aflate în jurul unui centru de dezvoltare locală.

Zona montană este marcată atât de dezavantaje naturale – altitudine, climă, pantă, fertilitate scăzută a solului, perioade mai scurte de vegetație – cât și de dezavantaje structurale: scăderea populației tinere, distanțele mari față de centrele decizionale și administrative, izolarea față de căile de comunicație și de piețele de desfacere.

Valoarea în sine a produselor agricole primare obținute în zona montană se deosebește prin calitate, acestea fiind alimente cu o valoare nutritivă foarte mare, gustoase, sănătoase (chiar sanogene), nepoluate și necontaminate.

De aceea, câţiva parlamentari au gândit o serie de măsuri legislative în vederea încurajării investițiilor pentru înființarea de centre de colectare și procesare a laptelui, cărnii, fructelor și plantelor medicinale, precum și de stâne montane, în vederea valorificării integrale a producției, evitării pierderilor și creșterii veniturilor producătorilor agricoli, precum și pentru o bună aprovizionare a consumatorilor.

Unul dintre actele normative promovate vizează aprobarea Programului de investiţii (I) pentru înfiinţarea centrelor de colectare, spălare şi prelucrare primară de lână şi piei în zona montană. De asemenea, a fost adoptat proiectul de Lege pentru aprobarea Programului de investiţii (II) pentru înfiinţarea unităţilor de capacitate mică pentru sacrificarea animalelor şi/sau prelucrare a cărnii în zona montană.

Din pachetul de măsuri legislative pentru dezvoltarea zonei montane mai fac parte proiectul de Lege privind aprobarea Programului de investiţii (III)pentru înfiinţarea stânelor montane şi proiectul de Lege privind aprobarea Programului de investiţii (IV) pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi prelucrare primară a fructelor de pădure, a ciupercilor şi/sau a plantelor medicinale şi aromatice, din flora spontană şi/sau cultură în zona montană.

Totodată, a fost aprobat Programul de încurajare a investiţiilor din zona montană pentru perioada 2018- 2020, în vederea facilitării accesului la finanţare pentru producătorii şi crescătorii de animale din zona montană, în valoare totală de 1 miliard de euro, care se asigură de la bugetul de stat – pe o perioadă de zece ani – prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Când ești boulean și te dai la Milka…

Patru tineri de etnie rromă, cu vârste cuprinse între 17 și 24 de ani, au trecut ieri pe la Poliție. Dar nu pentru interviuri de angajare, ci pentru a fi audiați în cazul unui furt comis duminica trecută, pe 11 noiembrie, din magazinul „Brio” Săcele – Turcheș. Cei patru au fost identificați de polițiștii săceleni cu ajutorul imaginilor surprinse de camera de supraveghere din incinta unității comerciale amintite.

Se spune că o groază de americani cred că vacile maro dau lapte cu cacao. Nu știm ce au crezut tinerii romi surprinși de camerele de supraveghere dar, după cum a precizat reprezentantul Poliției Județene Brașov, subcomisar Alina Maria Ivan,

În data de 16.11.2018, organele de cercetare ale poliției judiciare din cadrul Poliției Municipiului Săcele s-au sesizat din oficiu cu privire la apariția în mediul on-line, pe un site de socializare, a unor filmări din incinta unui magazin din municipiul Săcele, în care sunt surprinse patru persoane de etnie rromă în timp ce sustrag produse alimentare.

Polițiștii i-au identificat pe tineri în cursul zilei de ieri. Toți cei patru locuiesc în Săcele, iar pentru doi dintre ei – cei mai tineri (și mai pofticioși) – s-a dispus efectuarea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt. Aceștia au sustras două ciocolate Milka în valoare de 24 lei.

„Polițiștii au stabilit faptul că doi dintre tineri, unul de 24 ani, celălalt de 23 ani, nu au avut nicio participare la faptă, fiind audiați în calitate de martori”, a explicat subcomisarul. Potrivit Săceleanul.ro „la câteva zile după ce imaginile cu gruparea de 4 hoţi au circulat pe internet şi au rulat inclusiv pe ecranele din magazinul săcelean, doi dintre aceştia s-au întors la locul faptei ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat”.

Avertizaţi de către o lucrătoare a magazinului că au fost filmaţi, prinşi în fapt, că întreaga echipă Brio este alertată de activitatea lor şi îi au în vizor, răspunsul acestora a fost, potrivit sursei citate: „Şi ce ne pasă nouă?”. Citiți restul relatării aici.

Precizia în plasa liderului

În ultima etapă a turului Ligii a IV-a la fotbal, Olimpic Zărnești învinge la Cristian într-un meci derby și termină turul pe locul I, urmată de Precizia Săcele, care a învins echipa Cetate Homorod.

După ce s-a despărțit în această vară de nu mai puțin de șapte titulari, printre care și de golgeterul Ioan Coman, tânăra și ambițioasa echipă strunită de Ciprian Ursu reușește să se mențină pe podiumul Ligii a IV-a Brașov.

La ultimul meci al etapei, pentru Precizia Săcele au înscris Lingurar, Tudorie și Haidău. Și juniorii de la Precizia Săcele s-au distrat pe teren propriu în fața celor de la Homorod și s-au impus cu scorul de 9-0, terminând turul de campionat pe primul loc.

Echipa a II a de la Precizia Săcele care evoluează în liga a V-a a remizat în acest weekend pe teren propriu, 1-1 cu Voința Măieruș, și se află în continuare pe prima poziție în clasament. Echipa de seniori de la Precizia Săcele se va deplasa sâmbătă, 24 noiembrie, la Berivoi unde va întâlni formația locală în cadrul Cupei României-faza județeană, scrie Opiniasaceleană.ro.

Și fiindcă tot suntem la revista presei, citim pe Săceleanul.ro că firma de curierat Urgent Cargus și-a deschis punct de lucru la Săcele, în Piaţa Libertăţii Nr 33. Înseamnă că au comenzi!

3 arestări după perchezițiile din Gârcini

5, 4, 3 ar putea fi titlul filmului polițist în care rromii din Gârcini au jucat cele mai importante roluri. În total, cinci persoane au pătruns prin efracție într-o societate comerciala din Brasov, de unde au sustras mai multe bunuri și sume de bani, valoarea prejudiciului fiind de 30.000 lei.

Celor cinci inși prinși în flagrant, imediat după furt, li s-au întocmit dosare penale. A doua zi după reținerea celor cinci, respectiv pe 18 octombrie, au fost puse în executare șase autorizații de percheziție domiciliară în cartierul Gârcini, unde locuiau majoritatea membrilor bandei. În urma perchezițiilor, au fost arestați preventiv patru dintre ei.

În continuarea cercetărilor, cei patru rromi din Gârcini (bărbați între 26 și 34 ani) au fost scoși din arestul IPJ pe 12 noiembrie pentru a participa la un alt rând de nouă percheziții, la domiciliile lor și ale altor suspecți pe care aceștia i-au indicat. La aceste percheziții au participat în total 68 de politiști din cadrul IPJ Brasov, cu 27 de autospeciale – sprijiniți de 24 de jandarmi din cadrul Gruparii Mobile de Jandarmi Brasov.

La sfârșitul perchezițiilor, alte șase persoane au fost conduse la sediul Secției 2 Politie Brașov pentru audieri. Pentru trei dintre cei patru romi prinși în flagrant, instanța a dispus pe data de 13 noiembrie măsura prelungirii arestării preventive, pentru 30 de zile, pentru a putea fi cercetați în continuare – după cum a precizat purtătorul de cuvânt al IPJ Brașov, Gabriela Dinu.

În imagine, probe confiscate în urma perchezițiilor de luni. Zona prezintă o serie de caracteristici specifice comunităților rurale marginalizate și a ghetourilor urbane.  Gârcini este cea mai mare comunitate compactă de romi din țară; se întinde pe 150 de hectare. Cartierul nu mai are bulibașă de 24 de ani, de când a murit ultimul moșneag. Rromii de aici nu vorbesc limba romanes, nu mai știu cântecele, nici portul, nu au clanuri și nici biserică.

Aici trăiesc în jur de 6.000 persoane, bărbații fiind specializați până acum câțiva ani în furtul de lemne. În ultima perioadă, aceștia s-au orientat și spre furturi din locuințe și societăți comerciale.  După cum susţine primarul Virgil Popa, în ultimii ani, numărul de beneficiari de ajutor social din acest cartier a scăzut de la peste 1.000 la puţin peste 200.

Ce le puțea brașovenilor

Ultimul val de mirosuri venite pe „ruta” Tărlungeni-Săcele, adică tocmai culoarul pe care circulă spre Braşov curenţii de aer, a alertat populația și presa locală din municipiul reședință de județ, unde zilele trecute toată lumea s-a întrecut în declarații. Cel mai buruienos, primarul George Scripcaru a dat vina pe centralele de apartament!

E drept că au fost afectate aproape toate cartierele, de la Triaj şi Craiter, la Tractorul. „Vârful” a fost atins marţi dimineaţa, când mirosul se simţea în aproape tot Braşovul, inclusiv în Centrul vechi al oraşului de la poalele Tâmpei. Cei mai mulţi dintre braşoveni s-au plâns că nici măcar nu mai pot deschide geamurile din cauza mirosurilor pestilențiale.

Aceștia suspectau ca sursă a mirosului tocmai depozitul de deşeuri al municipiului Braşov, forțându-i pe administratorii gropii de gunoi Fin-Eco să iasă în presă cu dezmințiri, cum că la ei nu există probleme. Într-o petiție online lansată la începutul acestei luni, inițiatorii susțineau că mirosul resimţit în Braşov este identic cu cel al hidrogenului sulfurat (H2S), unul dintre gazele emanate în urma descompunerii deşeurilor.

În final, problema mirosurilor a fost preluată de Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, iar lucrătorii acestei instituţii au ieşit ieri pe teren pentru a identifica sursa „deranjului” olfactiv. Într-un final, comisarii au descoperit cauza: un fertilizator natural împrăştiat pe terenurile agricole.

Fertilizatorul natural a fost împrăştiat pe câteva zeci de hectare de teren agricol, între localităţile Săcele şi Tărlungeni.  Respectivele suprafeţe sunt pe un culoar pe care curenţii de aer merg spre Braşov”, a explicat şeful Comisariatului Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu Braşov, Mircea Paraschiv.

Această explicație bate și cu zilele semnării petiţiei online „Stop poluării din Braşov! Vrem aer curat!”, lansată pe platforma petitieonline.com. Până azi, petiţia a fost semnată de peste 1.750 de persoane, din care aproape jumătate au fost date în zilele de 12 şi 13 noiembrie, exact în perioada în care în Braşov s-a simţit cel mai tare mirosul de fertilizator.

Din păcate, brașovenii nu citesc Săceleanul, o publicație editată de un consilier local, care preia de la Primăria Săcele comunicate care i se par interesante – altfel ar fi aflat ce și de unde pute. Primăria publicase un anunţ care arăta că „în perioada 5 – 17 noiembrie, firma SC Bavaria Farming SRL va administra îngrăşământ natural de pasăre pe terenurile agricole din zona UAT Săcele. Administrarea îngrăşământului de pasăre se va face noaptea şi se va încorpora în pământ”.

În concluzie, toți vrem produse bio dar nu prea avem habar cum se obțin. Cum apare ceva diferit de praful din construcții sau gazele de eșapament, acel ceva „le pute” brașovenilor – care ar prefera, probabil, îngrășămintele chimice. Dar acestea, în timp, ajung să distrugă solul și apa freatică. Adică alt soi de poluare, mai pe nesimțite și nemirosite.

Un an de la „Strategia de dezvoltare Gârcini”

Potrivit ultimului recensământ din cartierul Gârcini, efectuat de primarul Virgil Popa în 2016, aici trăiesc 6 mii de persoane. Primăria vrea să acceseze bani europeni pentru acest cartier (7 milioane de euro), motiv pentru care a realizat un studiu. Potrivit acestuia, zona prezintă o serie de caracteristici specifice comunităților rurale marginalizate și chiar a ghetourilor urbane.

Acum, că avem aceste date, conturăm strategia de dezvoltare şi dorim să o predăm până la finele lunii noiembrie (2017).

În ce priveşte etnia, majoritatea localnicilor (77,8%) s-au declarat români, doar 5,7% romi, 15,6% ţigani şi un procent de 0,9% s-au declarat maghiari.  Cea mai mare comunitate compactă de romi din țară se întinde pe 150 de hectare. Cartierul nu mai are bulibașă de 24 de ani, de când a murit ultimul moșneag, romii nu știu limba romanes, nu mai știu cântecele, nici portul, nu au clanuri și nici biserică.

În anii `70 în Gârcini trăiau în jur de o mie de persoane, dar când au început construcțiile la barajul Uzinei de Apă și la Electroprecizia, nevoia de forță de muncă necalificată era atât de mare, că au fost aduși romi din toate părțile. În cartier sunt peste 2.500 de minori, iar cei mai mulţi şi-au întemeiat o familie: 30,8% sunt căsătoriţi şi un procent tot de 30,8% din populaţie trăieşte în concubinaj.

În ceea ce priveşte veniturile, ţinând cont de media scăzută de vârstă a comunităţii, numai 17,3% (în jur de 1.000 de persoane) au declarat că au un salariu lunar constant, iar aproximativ 45% nu au dat niciun răspuns în ceea ce priveşte venitul. După cum susţine primarul Virgil Popa, în ultimii ani, numărul de beneficiari de ajutor social din acest cartier a scăzut de la peste 1.000 la puţin peste 200.

Vechiul primar spunea că doar aproximativ 500 dintre ei lucrează – la firme de salubritate din Săcele și Brașov – iar între 450 și 1.000 primesc ajutor social. Restul trăiesc din munca cu ziua, din vânzarea ghebelor și a afinelor, din alocațiile copiilor (media e de 8-10 copii/familie) sau din… furturi.

Acum n-au țiganii unde să lucreze decât la salubritate, mătură străzile în Săcele și-n Brașov. La Electroprecizia mai sunt vreo 20, dar cum să trăiască atâtea suflete fără un loc de muncă? N-avem apă bună, au pus o țeavă subțire de la uzina asta de lângă noi pentru Gârcini și o țeavă nouă, mare pentru Brașov și pentru oraș. La noi curge un firuleț, mai mult noroi.

Din curți se scurge apa de la cișmele, lăturile de la vase sau apa din căzile în care se spală copiii. Rar miroase a grajd, iar animale nu se aud: nu se aud cocoși, nu se aud găini, nu se aud porci. Se aud doar câini care latră iar mirosurile de grajd provin de la cai, deși nu se lucrează câmpul. Nimeni nu are canalizare, apă curentă sau gaz, și extrem de puțini au curent electric, deși străduțele sunt iluminate și există stâlpi de curent peste tot.

Nae Gândac crede că situația din cartier ar putea fi alta doar cu disciplină, intervenția autorităților, reguli stricte și sinceritate: Așa s-ar schimba comportamentele, oamenii ar fi mai cu băgare de seamă, mai îngrijiți și cu o atitudine adecvată! Acum trei ani, romii din Fârcini declarau că vor post de poliție în cartier și nu li se pare corect când se fac razii noaptea și-i scoate poliția din case la grămadă, ca și cum toți ar fi hoți – potrivit unui reportaj publicat de Ruxandra Hurezean.

Costică Ardelean spunea atunci: „Să meargă la cei bănuiți, dar nu să sperie copiii, să scoată femeile din case și să facă praf tot cartierul că sunt unii bănuiți! Am vrea un post de poliție în cartier, aici, că și noi vrem liniște și să nu ducem grija că sunt scandaluri. Oamenii săraci, neșcoliți, înghesuiți, fac și bătăi, scandaluri, dar dacă ar fi poliția aici, aproape, poate s-ar mai feri.”

Până la mijlocul acestui an, Primăria Săcele spera să primească un răspuns privind strategia depusă şi fondurile europene ce vor fi alocate. Potrivit primarului Virgil Popa, proiectul depus în noiembrie 2017 are două componente importante, de infrastructură şi educaţională.

70% din sumă vrem să o direcţionăm spre infrastructură, începând de la alimentarea cu energie electrică, la reţele de apă şi canalizare, iluminat public, dar şi o baie comunală, fără să jignim pe nimeni.

Este un proiect care i-ar ajuta foarte mult. Vrem să facem şi un dispensar, dar şi o şcoală nouă, dar banii europeni nu ne vor ajunge, deoarece în conformitate cu studiul de fezabilitate costul e de 4 milioane de euro, astfel că îl vom depune pe PNDL 2. În luna septembrie 2018 a început și implementarea propriu-zisă a Strategiei de Dezvoltare Locală a Comunității Gârcini. Un prim pas în procesul de implementare îl reprezintă recrutarea personalului necesar și achiziționarea echipamentelor și dotărilor necesare pentru desfășurarea activității.

Urmează elaborarea și validarea procedurilor de selecție a propunerilor de proiecte care vor fi depuse de actorii locali în vederea implementării Strategiei. În baza aprobării acestei proceduri, echipa GAL va defini documentația specifică și va lansa apelurile de selecție pentru aceste propuneri de proiecte. Proiectele selectate de GAL vor fi ulterior depuse în vederea finanțării prin Programul Operațional Regional, respectiv, prin Programul Operațional Capital Uman.

Descindere în Gârcini

Polițiștii brașoveni au pus în executare azi, 12 noiembrie, nouă autorizații de percheziție domiciliară la tot atâtea locuințe din „celebrul” cartier al municipiului Săcele – Gârcini. Patru din locuințe aparțin celor reținuți și arestați în urma depistării lor în flagrant pe data de 17 octombrie, într-un caz de furt, valoarea prejudiciului cauzat fiind de 30.000 lei.

În total, cinci persoane au pătruns prin efracție într-o societate comerciala din Brasov, de unde au sustras mai multe bunuri și sume de bani.  Celor cinci depistați în flagrant, imediat după furt, li s-au întocmit dosare penale. A doua zi după reținerea celor cinci, respectiv pe 18 octombrie, au fost puse în un număr de șase autorizații de percheziție domiciliară în cartierul Gârcini, unde locuiau majoritatea membrilor bandei.

În continuarea cercetărilor, patru din cele cinci persoane (respectiv rromii din Gârcini) au fost scoase azi din arestul IPJ pentru a participa la percheziții. Restul locațiilor până la cele nouă care au fost percheziționate sunt aparțin unor persoane în legătură cu care exista suspiciuni ca ar fi comis fapte similare. Procedurile au beneficiat de sprijinul Direcţiei de Operaţiuni Speciale.

Au participat în total 68 de politiști din cadrul IPJ Brasov, cu 27 de autospeciale, sprijiniți de 24 de jandarmi din cadrul Gruparii Mobile de Jandarmi Brasov, după cum a precizat Gabriela Dinu, purtător de cuvânt al IPJ Brașov, care a prezentat și rezultatele „acțiunii”:

Cu ocazia perchezițiilor au fost descoperite bunuri (aparatura electronică, electrocasnice, scule electrice, alimente, jucării, obiecte de uz casnic) despre care exista suspiciuni ca ar proveni din furturi din locuințe și societăți comerciale, comise anterior. La sfârșitul perchezițiilor, șase persoane au fost conduse la sediul Secției 2 Politie Brașov pentru audieri.

Polițiștii brașoveni continuă cercetările pentru documentarea întregii activități infracționale ale celor reținuți. Suspiciunile sunt că au de-a face cu o bandă de spărgători, primilor patru rromi arestați preventiv în acest caz adăugându-li-se alte șase persoane. Toți aceștia sunt suspectați și de comiterea altor infracţiuni de furt din societăţi comerciale şi locuinţe, săvârşite în cursul anului 2018. Sursă foto: Adevărul de seară.

Săcelenii și obiceiurile lor

Încercând să ne delimităm de stilul publicațiilor „clasice” din Săcele, care publică articole copiate de pe situl primăriei locale, începem aici o serie de articole despre istoria acestei zone pitorești. Azi, despre două obiceiuri specifice mocanilor săceleni – transhumanța descendentă și târgul feciorilor.

Transhumanța descendentă

Pe aria actualului oraș și apoi municipiu Săcele, în fostul Satulung și Cernatu, mocanii de origine ortodoxă au conviețuit secole de-a rândul cu ceangaii de religie romano-catolica, evanghelică și reformată.

Pâna în 1918, tradiția religioasă și populară s-a păstrat cu sfintenie la oierii din Sacele, fiind recunoscuta pe ambii versanti ai Muntilor Carpati.
Mocanii săceleni provin din imigrarea de oieri sud-dunareni, macedoromani, de la 1392 – fapt consemnat de cronicarii Vasile si Radu Tempea de la Biserica Sf. Nicolae din Scheii Brasovului (conform Istoriei Bisericilor Ortodoxe Romane din Săcele-Brașov de Stefan Casapu, vol. I, editata in 2000).

Argumente în favoarea originii macedo-române a mocanilor săceleni aduc și cercetatorii N. Densusianu, Ov. Densusianu, T. Papahagi si Elena Moroianu. Cel mai puternic argument pentru originea sud-dunareană a mocanilor săceleni o reprezinta faptul ca aceștia practicau o transhumană descendentă (așezările stabile sunt la munte, de unde se coboară la șes pentru pășunat).

În ziua de azi, când vechile obiceiuri apun, orășenii (fie că sunt brașoveni sau bucureșteni) practică și ei o transhumanță ascendentă. Nu e vorba doar că terenurile din oraș se împuținează și se scumpesc, datorită faptului că în Brașov se construiește „în draci”. Ci, mai ales, că oamenii vor tot mai mult și mai mult, adică după ce s-au plictisit de un apartament în oraș, parcă ar vrea și o vilă la munte… la aer curat, departe de praful pe care șantierele fostului oraș Stalin îl ridică, acum nu pentru construirea industriei socialiste, ci pentru un alt standard de viață.

Numai că, din păcate, nu se construiește pentru a trăi mai bine, așa cum se laudă dezvoltatorii, ci pentru a câștiga mai mult (pentru cifre). Toate proiectele au prevăzute pe hârtie spații verzi, grădinițe sau locuri de joacă, iar în realitate se întâmplă ca inclusiv garajele prevăzute la demisol să ajungă în cele din urmă locuințe, pentru a valorifica la maxim fiecare metru pătrat de teren. Dar să revenim la obiceiuri, mai multe despre „problemele” investitorilor, pe brasov.today.

Târgul feciorilor

Spre deosebire de vestitul Târg de fete de pe muntele Găina din Muntii Apuseni, în Sacele găsim un adevarat Târg al feciorilor, care, dacă nu era unic pe țară, în orice caz era fi singurul de amploare din întreaga Românie. Sântilia se ținea la data de 20 iulie a fiecărui an, și cum aceasta zi cade la jumătatea verii, stăpânii de târle, tinerii necăsătoriți și ciobanii angajați din afara Săcelelor, care voiau să se căsătorească, puteau părăsi grijile stânii și aveam motiv pentru a veni în mijlocul familiilor sau neamurilor, unde petreceau din toată inima zile de bucurie și îndestulare.

Până acum aproape o sută de ani, fetele din Săcelele Brașovului nu aveau voie să iasă la joc, iar rostul Sântiliei era ca părintii și neamurile fetelor de măritat să fie cei care-și fac o părere asupra potențialilor gineri. Reînvierea tradiționalului ‘joc’ mocanesc Sântilia în Sacele i se datorează regretatului poet și scriitor săcelean Al. Stroe Militaru, un iubitor si pasionat cercetator al trecutului satelor românești, idealist, modest și de multa buna credintă, scriitorului de la care am spicuit aceste rânduri (Victor Tudoran), precum si membrilor si conducerii Societatii de Educatie Fizică Izvorul din Satulung-Sacele.