Orașe doar cu numele?

Rangul localităţilor din România a fost reglementat prin Legea 351/2001 care a fost modificată apoi iar în 2007, la iniţiativa Guvernului de atunci.

Noua lege avea prevederi mult mai stricte în cazul transformării comunelor în oraşe sau al oraşelor în municipii, deoarece 136 de oraşe din cele 217 care se bucură de acest statut au o populaţie mai mică de 10.000 de locuitori, adică sunt doar niște „orășele”.

Nici municipiile nu stau mai grozav, pentru că mai bine de jumătate (57 de municipii din totalul de 103) au sub 40.000 de locuitori. Deși este încă în vigoare, legea nu conţine o procedură simplă referitoare la retrogradarea unor localităţi care nu mai îndeplinesc aceste criterii minime.

Schimbarea statutului sau, oficial, a rangului localității se poate face numai prin referendum local, la care este greu însă de întrunit cvorumul. Marea problemă a comunelor forţate în tiparul urban al oraşelor este că locuitorii lor sunt nevoiţi să susţină un aparat administrativ supradimensionat.

De exemplu, primăriile de oraş au un număr de angajaţi aproape dublu faţă de cele de comună. Așa cum am amintit, modificarea statutului unei localităţi se poate face doar prin lege şi numai după consultarea populaţiei prin referendum. Avantajul comunelor este că-și pot moderniza străzile și infrastructura, în general, prin fonduri europene puse la dispoziţie prin PNDR, în timp ce municipiile (în special cele considerate poli de creștere) pot accesa cu prioritate investiții din programele cu finanțare comunitară (POR) şi națională.

La nivelul Regiunii de Dezvoltare Centru a fost desemnat ca şi pol de creştere municipiul Braşov şi arealul metropolitan aferent, care include 15 localități şi Consiliul Județean Braşov. Aceste localități sunt Braşov, Codlea, Săcele, Ghimbav, Predeal, Râşnov, Bod, Cristian, Crizbav, Hălchiu, Harman, Prejmer, Sânpetru, Tărlungeni şi Vulcan.

Întrebarea care se pune pentru Săcele e dacă vrea să fie una din cele 14 localități din trena Brașovului (în condițiile în care legislația pentru zone metropolitane lipsește) sau preferă să se dezvolte ca un orășel de sine stătător, prin forțe proprii? Pentru că tot are o administrație supra-dimensionată (cu salarii la nivelul Brașovului, fiindcă este tot municipiu) care ar putea implementa proiecte mari, pe fonduri europene.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.