Cum l-au convins săcelenii pe primar să rămână la dezbatere

Am redat foarte pe scurt câteva momente și personaje care au animat dezbaterea de alaltăieri, când a avut loc consultarea publică pentru Proiectul de modificare a PUZ-ului de pe Calea București nr. 35. În locul fostului camping Dârste de la baza Bunlocului, un investitor basarabean (pe numele său Roman Grițcan) a vrut inițial să facă… mai nimic.

Apoi s-a gândit că încap mai multe vile, mai târziu a venit ideea unei săli de fitness și așa mai departe, până când consultații și partenerii săi au trecut la un proiect mai rentabil: 11 clădiri cu 300 de locuințe, spații comerciale și chiar un hotel. Ce am uitat ieri să precizez este cine l-a convins pe primarul Virgil Popa să rămână la dezbaterea publică în care investitorii urmau să-și prezinte proiectul, iar locuitorii din zonă opiniile.

Este vorba de dl doctor Grigorescu Dan, șef secției de chirurgie plastică și reconstructivă la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Brasov, lector universitar la Facultatea de Medicină a Universității din Brasov, cu  licență în științe juridice la Facultatea de Drept și master în sociologie la Universitatea din Bucuresti. Acesta a luat cuvântul și i s-a adresat primarului, după acesta și-a încheiat prezentarea, spunându-i că în locul său n-ar pleca de la dezbatere.

Eu în calitate de reprezentant al unei comunități puternice mi-aș fi pus întrebarea câți sunt de acord cu această investiție.

„Toată problema aceste zonei este grevată de probleme cu Electrica. Se ia des curentul acolo, așa că mă așteptam ca mai întâi sa rezolvăm din probleme, abia apoi să le complicam. Apoi, referitor la cine analizează acest proiect. Dacă mie îmi spuneți ca în Primăriei aveți specialiști în urbanism, în integrare urbană, cu măcar o lucrare publicată pe acest subiect… Dar nu-i aveți! Poate dumneavoastră sunteți mințit” – a sugerat doctorul Grigorescu.

Primarul Virgil Popa i-a replicat că arhitectul șef al Săcelelor are 15 ani vechime ca urbanism. Că e din Brașov și nu, nu locuiește în zonă – ca răspuns la întrebările din sală. Dar pe Stejarului avem deja coloana de mașini, a revenit primarul la subiect. „Acest ANL Bunloc este de ani de zile acolo. Discutați de traficul în zonă. Sigur ca sunt mai multe zone unde trebuie să intervenim”.

Dar vă rog să țineți cont că sunt primul care face acest sens giratoriu.

„Investitorii” unesc comunitatea

Centrul Multicultural și Educațional din Săcele a fost în această după amiază și multicultural (sic!) și educațional, datorită sau din cauza unui Proiect de modificare PUZ și RLU aferent – Zona Acces DN1 cu destinație turism, locuire și dotări, Calea București nr.35.

Multicultural deoarece proiectul depus de arhitecta Atzberger Magdalena pentru investitorul basarabean Grițcan Roman a devenit unul educațional, grație personajelor care au animat o discuție, altfel, destul de tehnică.

În rolurile principale: primarul municipiului Săcele, ing. Virgil Popa; reprezentantul legal al locuitorilor din Bunloc, avocata Muller-Kuti Iulia și săceleanul Florin Moldovan. Investitorii au avut roluri oarecum secundare la această consultare publică declanșată de emiterea Avizul de oportunitate.

Noul proiect imobiliar (nu este singurul aici) are în vedere popularea fostului camping Dârste din pitoreasca zonă Bunloc, ce dă și numele unui cartier din Săcele, cu un complex de locuințe (11 imobile cu 300 de apartamente), spații comerciale și chiar un hotel.  Cuvântul de deschidere al dezbaterii publice l-a avut primarul Virgil Popa care, după o scurtă introducere în subiect și după precizarea că a dorit să existe această discuție obligatorie (poate nu este singura, a declarat), a mulțumit frumos participanților – în jur de 50 de persoane – și a anunțat că îi lasă să dezbată proiectul împreună cu investitorii, deoarece are alte întâlniri programate.

Aceasta a fost intriga, să zicem (venită după expozițiune), adică momentul care a declanșat primele reacții atât în sală cât și în primul rând – ocupat de investitori și de avocata Muller-Kuti Iulia. Aceasta din urmă a insistat pe ideea (susținută de majoritatea celor din sală) că Primăria nu poate fi doar un intermediar în acest proiect. Nu intermediați, ci protejați! i s-a cerut primarului. S-au aruncat apoi săgeți de ambele părți, despre ciopârțirea PUZ-ului…

Am eu moacă de a ciopârți? a replicat primarul Săcelelor. De ce ați încercat să blocați solicitarea documentației? nu l-a slăbit avocata. Nu sunteți corect informată, doamnă… a susținut primarul, precizând că este vorba de un detaliu privitor la comunicarea devizului. După aceste contre, o întrebare importantă din sală: cum se încadrează această investiție în țesutul urban, și cum va analiza Primăria această investiție, cine sunt specialiștii în urbanism care o vor face?

S-a analizat deja de către arhitectul orașului, a precizat primarul, iar mie ca poza mi-a plăcut, era un proiect interesant pentru o intrare în municipiu… Totul s-a făcut legal!Dacă știam că mă chestionați așa veneam cu avocat. În acest moment, din sală, după discuții despre legalitate și moralitate, a venit și întrebarea esențială din partea d-lui Florin Moldovan:

Cum îmbunătățește acest proiect calitatea vieții locuitorilor din zonă?

Această întrebare simplă, de bun-simț, a reprezentat punctul culminant al „consultării” – chiar dacă această afirmație pune în umbră celelalte momente interesante ale dezbaterii, pe care le vom relua într-un articol viitor, după transcrierea înregistrărilor (din câte am observat, discuția a fost filmată de către reprezentanții Primăriei).

A fost momentul în care primarul Virgil Popa a afirmat că se bucură c-a rămas la dezbatere, anulându-și planurile inițiale. De asemenea, după cum a afirmat săceleanul Florin Moldovan, că se va face sau nu proiectul investitorului basarabean, primul său rezultat este că a reușit să unească comunitatea, să-i facă pe oameni să discute și să se ajute între ei.

Suntem o comunitate care ne-am mobilizat în câteva săptămâni.

Astfel a aflat întreaga comunitate locală (inclusiv cei care nu știau) că drumul propus de investitor trece pe terenul doamnei Muntean, că PUZ Apă Rece, deși adoptat, nu este pus în aplicare deoarece Primăria vrea să găsească o altă soluție, care să satisfacă doleanțele celor din zonă. În final, primarul Virgil Popa a concluzionat că este necesară o nouă întâlnire la care să fie prezentă și arhitecta orașului (care a lipsit de la dezbaterea publică din motive medicale).

La final, l-am întrebat pe investitorul Grițcan Roman ce părere are despre modul cum s-a desfășurat dezbaterea și dacă are ceva de spus pentru presa locală. Puțin derutat de amploarea discuțiilor, acesta a spus că e prea devreme (sau prea târziu) pentru asta, amânând pe mâine momentul concluziilor, astfel că vom reveni cu detalii și din partea sa.

Negativisme

Săceleanul reia azi, incompletă, o postare de pe newsbv.ro, în care este ironizat primarul celui de-al doilea municipiu din județul Brașov, pe motivul „boicotării” transportului metropolitan. Ce nu reia dl. consilier Sterpu este remarca de mai jos a lui Sebastian Dan:

Interesant este că, din cei 19 consilieri locali, cinci sunt liberali, adică dușmani de moarte pentru edilul pesedist din Șapte Sate. Dacă abținerea și cele două absențe ar fi ale PNL, tot rezultă că doi consilieri locali liberali au votat pentru ieșirea municipiului Săcele din Asociația Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă a Transportului Public Brașov.

Prin aceste preluări trunchiate din presa județeană, publicația online Săceleanul demonstrează că nu este altceva decât goarna știrilor negative despre Săcele.  <<Mai exact, au fost chiar patru consilieri liberali care au votat acel HCL prin care Săcele din Agenție. Dar asta era pe vremea când toți cei cinci consilieri PNL, numiți de Sebastian Dan „dușmani de moarte ai PSD”, schimbau viceprimarul UDMR cu unul de la PSD>>, după cum își amintește consilierul local Cristian Panait.

De la 1 iulie 2019, RATBV SA va deveni operator metropolitan de transport pentru 17 localităţi din Zona Metropolitană: municipiile Brașov, Săcele și Codlea, orașele Ghimbav, Predeal, Râșnov şi, comunele Bod, Budila, Cristian, Crizbav, Feldioara, Hălchiu, Hărman, Prejmer, Sânpetru, Tărlungeni și Vulcan. Pe de altă parte, fiecare localitate își va putea dezvolta propria rețea de transport în interiorul localității, după ce rețeaua mare va fi pusă la punct.

În urma unor discuţii cu primarii celor 17 localităţi, specialiștii RATBV SA au stabilit cinci coridoare ale transportului metropolitan care urmează legăturile cu principalele localități, pe drumuri naționale sau județene, toate legate de Brașov. Săcele face parte din culoarul 100, împreună cu Predeal, iar autobuzele care vor lega Braşovul de cele două localităţi vor avea indicativul 100, 101, șamd. Sursă foto: newsbv.ro

Săcelean implicat într-un accident

Zi plină de accidente ieri după-amiază spre seară la Brașov, cu patru persoane rănite în mai puțin de două ore. Din nefericire, în cel de-al treilea eveniment rutier a fost implicat și un șofer de 39 de ani din Săcele.

Al treilea accident din ziua neagră a avut loc în jurul orelor 18.30, pe o trecere de pietoni de pe Bulevardul Saturn din cartierul Astra, în zona Complexului Mare. Potrivit reprezentanților Poliției Județene Brașov…

Un bărbat de 39 ani, din Săcele, a condus o autoutilitară pe strada Uranus, dinspre str. Calea București spre Bulevardul Saturn, iar când a ajuns la trecerea pentru pietoni semnalizată prin indicator și marcaj de pe breteaua de legătură cu Bulevardul Saturn nu a acordat prioritate unei femei în vârstă de 64 de ani, angajată regulamentar în traversarea străzii, pe marcaj pietonal, și a accidentat-o.

Victima a fost transportată la spital.  În urma impactului, femeia a suferit răni ușoare la cap, potrivit purtătorului de cuvânt al ISU Brașov, căpitan Ciprian Sfreja. Șoferul nu consumase băuturi alcoolice.

În acest caz s-a întocmit dosar penal pentru vătămare corporală din culpă. Sursă foto: grupul de Facebook Info trafic Brașov

Cum a funcționat tiroliana fără autorizație?

Iată mai jos ce declară conducerea ISCIR Brașov despre situația de la tiroliana din Săcele care, încă de la darea în folosinţă (2014), a funcţionat fără autorizaţie ISCIR. Potrivit declarației administratorilor tirolianei, firma de mentenanţă a instalaţiei ar fi întrebat ISCIR dacă e nevoie de o inspecţie şi un document oficial şi ar fi primit un răspuns negativ, semnat şi parafat.

Actuala conducere a ISCIR neagă, însă, că un astfel de document ar fi putut pleca de la Inspecţia locală. „În primul rând, nu s-a dat nimic de la ISCIR Braşov. Eu nu ştiu cine a spus că am fi dat noi autorizaţie”, a declarat Daniel Rizea, inspector şef ISCIR Braşov, pentru publicația „Bună ziua, Brașov”.

Se ridică mai multe semne de întrebare, afirma sursa citată, printre care şi cel legat de faptul că până acum nu s-a sesizat nimeni de faptul că tiroliana funcţionează fără autorizaţie. Reprezentantul ISCIR a explicat că Inspecţia nu face controale decât în cazul unor sesizări, mai ales că numărul angajaţilor este insuficient pentru a face controale în toate locurile unde există construcţii.

Astfel a fost posibil ca timp de patru ani instalaţia de la Săcele să funcţioneze ilegal, după cum afirmă reprezentanţii ISCIR. „La data controlului  nu deţineau autorizaţie ISCIR, deci au funcţionat ilegal. Cu ocazia controlului li s-a interzis funcţionarea până când vor intra în legalitate. Ce fac ei acuma nu ştiu: dacă funcţionează, funcţionează ilegal, pentru că, repet, nu avem nicio hârtie noi, ca ISCIR, nu-mi aduc aminte eu de o hârtie de luare în evidenţă a instalaţiei”, a mai precizat Rizea pentru sursa citată.

În urma scandalului privind tiroliana, Primăria Municipiului Săcele a demarat un audit intern la Regia Publică Locală a Pădurilor Săcele, în urma căruia au fost depistate câteva nereguli privind achiziţiile publice.
Canionul „Şapte Scări” aduce la bugetul Regiei Publice Locale a Pădurilor Săcele aproximativ 10% din venituri, peste 65.000 de persoane fiind înregistrate ca plătitoare de bilete în 2017. Citiți articolul complet aici.

Orașe doar cu numele?

Rangul localităţilor din România a fost reglementat prin Legea 351/2001 care a fost modificată apoi iar în 2007, la iniţiativa Guvernului de atunci.

Noua lege avea prevederi mult mai stricte în cazul transformării comunelor în oraşe sau al oraşelor în municipii, deoarece 136 de oraşe din cele 217 care se bucură de acest statut au o populaţie mai mică de 10.000 de locuitori, adică sunt doar niște „orășele”.

Nici municipiile nu stau mai grozav, pentru că mai bine de jumătate (57 de municipii din totalul de 103) au sub 40.000 de locuitori. Deși este încă în vigoare, legea nu conţine o procedură simplă referitoare la retrogradarea unor localităţi care nu mai îndeplinesc aceste criterii minime.

Schimbarea statutului sau, oficial, a rangului localității se poate face numai prin referendum local, la care este greu însă de întrunit cvorumul. Marea problemă a comunelor forţate în tiparul urban al oraşelor este că locuitorii lor sunt nevoiţi să susţină un aparat administrativ supradimensionat.

De exemplu, primăriile de oraş au un număr de angajaţi aproape dublu faţă de cele de comună. Așa cum am amintit, modificarea statutului unei localităţi se poate face doar prin lege şi numai după consultarea populaţiei prin referendum. Avantajul comunelor este că-și pot moderniza străzile și infrastructura, în general, prin fonduri europene puse la dispoziţie prin PNDR, în timp ce municipiile (în special cele considerate poli de creștere) pot accesa cu prioritate investiții din programele cu finanțare comunitară (POR) şi națională.

La nivelul Regiunii de Dezvoltare Centru a fost desemnat ca şi pol de creştere municipiul Braşov şi arealul metropolitan aferent, care include 15 localități şi Consiliul Județean Braşov. Aceste localități sunt Braşov, Codlea, Săcele, Ghimbav, Predeal, Râşnov, Bod, Cristian, Crizbav, Hălchiu, Harman, Prejmer, Sânpetru, Tărlungeni şi Vulcan.

Întrebarea care se pune pentru Săcele e dacă vrea să fie una din cele 14 localități din trena Brașovului (în condițiile în care legislația pentru zone metropolitane lipsește) sau preferă să se dezvolte ca un orășel de sine stătător, prin forțe proprii? Pentru că tot are o administrație supra-dimensionată (cu salarii la nivelul Brașovului, fiindcă este tot municipiu) care ar putea implementa proiecte mari, pe fonduri europene.

Nou cartier rezidențial în Bunloc?

Digi 24 Brașov a prezentat recent reacțiile câtorva săceleni din Bunloc „puși pe jar” de proiectul unui investitor care intenționează să ridice pe locația fostului Camping Dârste un cartier de blocuri. Același investitor a mai solicitat Primăriei în primăvara lui 2018 o autorizație pentru desființarea construcțiilor existente, după ce în toamna anului trecut solicitase un certificat de urbanism pentru elaborarea unui PUZ.

Nu este prima încercare de a construi multe apartamente în zonă. Anul trecut dezvoltatorul brașovean Alphaville anunța reactivarea proiectul Bunloc abandonat de Bermo Grup în 2011, pe un terenului în suprafață de 9.160 mp situat la baza dealului.  Alphaville, condus de omul de afaceri Dragoș Selagea, informa despre semnarea unei promisuni de vânzare-cumpărare cu Bermo (un constructor cu care dezvoltatorul se află în relații de afaceri) și depunerea unei cereri la Primăria Săcele în vederea emiterii unui nou Certificat de Urbanism.

Proiectul nu apare însă pe situl dezvoltatorului, nu a fost prezentat nici la Târgul imobiliar de la Brașov, iar anul trecut terenul a fost scos la vânzare. Alphaville 5 se voia un concept dinamic, care  să se  încadreze perfect în tabloul zonei, cu mai multe corpuri (case de vacanță) cu regim de înălțime și indici urbanistici conform P.U.G în vigoare. Nu chiar același lucru se poate spune, cel puțin într-o primă fază, despre intenția de modificare a PUZ-ului depus de arhitecta Atzberger Magdalena pentru investitorul basarabean Grițcan Roman.

Proiectul de modificare PUZ și RLU aferent – „Zona Acces DN1 cu destinație turism, locuire și dotări”, Calea București nr.35 – va fi supus unei dezbateri publice vineri 09.XI.2018. Până pe data de 11.10.2018 (duminica viitoare), cei interesați pot depune în scris recomandări, sugestii și opinii la Primărie. Mai multe detalii despre nemulțumirile săcelenilor din zonă (care și-au angajat și un avocat) față de modificările solicitate în PUZ – regim de înălțime, acces, POT, CUT – după întâlnirea care va avea loc de la ora 16:00, la Centrul Multicultural și Educațional Săcele, situat pe b-dul George Moroianu nr.17.

Un studiu numit „Oraşele Viitorului”, realizat în 2011 de Direcţia Generală Politică Urbană şi Regională a Comisiei Europene, subliniază că „oraşele mici şi mijlocii din Europa Occidentală constituie cel mai echilibrat sistem urban din lume. Caracteristicile generale ale acestora – în mod deosebit raportarea la om, viaţa agreabilă, convivialitatea cartierelor, caracterul istoric şi plierea în peisaj – constituie din multe puncte de vedere un ideal al urbanismului”. Imagine de: Bogdan Stanciu | Scwhatz este un orășel din regiunea Tirol, Austria.

Turism – atracții Săcele

Fost oraș (mono)industrial, dezvoltat în jurul fabricii Electroprecizia, Săcele are azi șansa unei economii diversificate și se bucură în plus de o populaţie în creștere, de peste 30 000 de locuitori permanenţi. Un potențial important îl are și sectorul turistic, care poate oferi 1.500 de locuri de cazare, iar acestea pot induce toţi atâţia potenţiali turişti.

În România ultimilor ani, oraşele mici s-au transformat în epave, iar cele 7-8 orașe mari, după Capitală, atrag majoritatea resursei umane. Liniştea şi confortul pe care îl pot oferi oraşele mici sunt departe de a deveni o atracţie, din cauza lipsei locurilor de muncă. Tinerii preferă să meargă ei în căutarea bunăstării, pentru că nimeni nu mai aşteaptă ca locurile de muncă să vină într-un oraș mic, într-un loc în care n-au ajuns încă.

Chiar dacă încă n-a fost declarat stațiune turistică, Săcele poate atrage datorită vecinătății cu Brașovul (15 km) și Predealul (24 km), cu investiții nu foarte mari, turiști care să vină aici în weekend-uri şi chiar în sezon. Turismul în județul Brașov fiind în creștere, Săcele s-ar putea racorda acestei tendințe ascendente cu condiția ca obiectivele turistice și specificul său să fie promovate corespunzător.

Această strategie turistică, de a include toate obiectivele dintr-un areal geografic, ține însă și de autorităţile judeţene, care trebuie să vină cu o promovare complexă, în jurul unui obiectiv principal, cum este de exemplu Castelul Bran, și alte obiective bine precizate (aventură, turism cultural, șamd). Cam la 2-3 ani, televiziunile naționale își amintesc de domeniul schiabil Bunloc, amenajat cândva pe un deal din masivul Piatra Mare.

Avantajele sale sunt infrastructura accesibilă, zona de sosire a pârtiei fiind la jumătate de kilometru de Drumul Naţional 1, la intrare în Braşov dinspre Săcele. Pârtia este accesibilă şi pentru cei care circulă pe Drumul Naţional 1A, la ieşire din Săcele spre Braşov – și are o lungime totală de aproape trei kilometri. Din domeniul schiabil de la Bunloc nu lipsea cândva nici trambulina pentru sărituri, construită în 1933.

Trambulina avea punct de construcţie la 60 de metri, și a fost ani întregi cea mai înaltă din România. Aici a fost făcută în premieră, în 1937, o săritură de 56 de metri lungime. Proiectul refacerii domeniului schiabil de la Bunloc a fost reluat și de Sceleanul, care promitea o continuare a ideei, însă totul s-a oprit la un prim articol. Domeniul s-a desființat ca urmare a retrocedării unor terenuri din zona pârtiei, și nimeni nu s-a ocupat de reconstituirea juridică a unui domeniu schiabil, aşa cum a fost odată.

În plus, ar fi nevoie şi de identificarea unei surse de finanţare pentru omologarea pârtiei. În prezent cele mai mari domenii schiabile din țară le dețin stațiunile Poiana Brașov și Sinaia, iar în Top3 intră și domeniul schiabil Șureanu, potrivit specialiștilor.

Prostie sau incompetență la Săcele?

Așa își începe articolul despre tiroliana de la „7 Scări” presa din Brașov, mirându-se cum a putut fi (re)deschisă tiroliana în octombrie, pe motiv că nu necesită autorizație, ca la sfârșitul lunii să se constatate că e nevoie totuși de avizul ISCIR. Cum stă treaba, de fapt?

Tiroliana sau sistemul de tiroliene (pentru că sunt mai multe) din Săcele s-a închis în septembrie pe motiv că nu avea autorizare ISCIR. În octombrie a fost redeschisă pentru că s-a apreciat (de către cei de la Regia Pădurilor, pe baza unui document) că nu necesită autorizare de la ISCIR. Acum a fost din nou închisă pentru că s-a descoperit (în urma unui audit) o lege care este spune că autorizaţia este totuși obligatorie.

Tiroliana funcţionează încă din 2013. După cinci ani, Primăria (unul dintre finanțatorii acestei investiții) a constatat „cu stupoare” că nu are autorizaţie. Regia Pădurilor Săcele, care administrează tiroliana, avea însă o hârtie de la ISCIR în care scria că tiroliana nu ar avea nevoie de autorizaţie, deoarece nu funcționează într-un parc special amenajat, ci în pădure. Acum ISCIR s-a răzgândit şi apreciază că este nevoie totuși de avizele sale și în această situație.

Tiroliana porneşte de la Canion, urmează traseul drumului forestier din zonă, trece pe lângă cabană şi traversează pârâul „7 Scări” prin mai multe puncte. Acest joc al închiderii / deschiderii tirolienei se datorează și ambițiilor politice, responsabilul cu acest obiectiv de la Regia Pădurilor Săcele, liberalul Cristian Popa, nedorind să-i dea satisfacție primarului pesedist Virgil Popa.

Hotărârea din octombrie din Consiliul de Administrație al Regiei s-a luat la limită, 4 din cei 7 membri votând pentru repunerea în funcțiune a tirolienei. După toate aceste hârjoneli, în cele din urmă directorul Sorin Hermenean l-a schimbat, prin hotărârea 126/11.10.2018, din postul de responsabil cu acest obiectiv, pe liberalul Cristian Popa, realizând că disputa nu are rost. O altă tiroliană din Brașov, cea de la Aventura Park Arsenal, face concurență celei din Săcele, lăudându-se că ar fi cea mai lungă tiroliană dintr-un singur segment din România (607 metri).

Tiroliana, închisă iar

Începând de astăzi, 1 noiembrie, tiroliana de la „7 Scări” se închide din nou, de data aceasta pe termen nedeterminat, aflăm dintr-un comunicat al Primăriei Municipiului Săcele, din care spicuim:

Ieri, 31 octombrie 2018, Consiliul de Administrație al Regiei Publice Locale a Pădurilor Săcele, prin Hotărârea nr. 12/31.10.2018, a suspendat activitatea tirolienei până la obținerea autorizației de funcționare ISCIR.

Primăria precizează că decizia de suspendare vine în urma unei informări, nr. 5124/17.10.2018, din partea ISCIR (Inspectoratul de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat) Brașov, prin care se specifică faptul că echipamentul pentru agrement, tip tiroliană, instalat și utilizat în cadrul parcului de distracții perimetru precizat în Certificatul de Urbanism… eliberat de către Primăria Municipiului Săcele face obiectul Legii nr 64/2008 și că…

…Se interzice utilizarea instalațiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR, fără autorizație de funcționare valabilă.

Decizia de ieri a CA a RPLP Săcele dă satisfacție Primăriei Municipiului Săcele care cerea, în urma unei adrese, clarificări cu privire la autorizațiile necesare funcționării tirolienei. Într-o primă etapă, Consiliul de Administrație al Regiei Publice Locale a Pădurilor Săcele a suspendat activitatea tirolienei, pe data de 4 septembrie 2018.

„Apoi, în data de 25 septembrie, prin Hotărârea nr. 11, Consiliul de Administrație a hotărât redeschiderea acesteia, fără nicio motivare” – se arată în comunicatul Primăriei.

Ca administrație, înțelegem importanța investițiilor în turism și sprijinim orice astfel de proiect, însă ne dorim ca toate acestea să se realizeze conform legii. Este de neînțeles faptul că Regia Publică Locală a Pădurilor Săcele a susținut că o investiție care presupune un anumit risc de accident nu are nevoie de nicio autorizație din partea statului – afirmă municipalitatea săceleană în comunicat.

Primăria mai precizează că a demarat un audit intern la Regia Publică Locală a Pădurilor Săcele, în urma căruia s-au observat mai multe nereguli privind achizițiile publice. La Canionul „7 Scări” funcționează de 5 ani cel mai lung sistem de tiroliene din țară, însumând 3.658m – fără aviz ISCIR. Tiroliana de la „7 Scări” a fost realizată în două etape: prima în anul 2013, când s-au deschis 21 de ateliere de tiroliană, iar a doua etapă în august 2018, când s-au mai deschis încă 15.