Despre o ședință cu cântec a C.L.

S-au scris multe despre Ședința ordinară a Consiliului municipal Săcele din 29 noiembrie, și va mai trebui să curgă multă cerneală ca să înțelegem și noi, cei novici în ale politicii, ce s-a întâmplat acolo. Au scris ambele cotidiene locale, s-au adus acuze reciproce, s-au postat păreri din „public”, impresii ale cetățenilor…

Până una-alta, împrumutul de 25 de milioane de lei nu se mai poate lua, pentru că a fost balotaj și trebuia majoritate. De la PMP s-a retras consilierul Gheorghe Băilă. Argumentele cum că Primăria s-ar îndatora inutil și că ar fi de preferat să acceseze fonduri europene stau și nu stau în picioare. Primăria are ceva experiență în accesarea fondurilor nerambursabile, lista investițiilor obținute, publicată de opiniasăceleană, însumând 51 de milioane de lei.

Or, programele de accesare au datele lor de depunere, care pot să concorde sau nu cu proiectele Primăriei Săcele, iar aprobarea și graficul lor de implementare presupun unele restricții. Adică e simplu să accesezi fonduri, dar aceste programe ar trebui să și „bată” cu ce vrei tu. Din păcate pentru Săcele, municipiul se află într-o situație ingrată: ca să obțină fonduri pentru asfaltări și canalizare, ar trebui să se declare comună – deoarece pentru acestea se dau fonduri de dezvoltare, orașele europene primind bani de modernizare.

Se poate face o listă lungă cu ce ar fi mai bine de făcut și ce nu, pentru că lipsurile se raportează la nevoi sau la visele noastre. Dar în capul acestei liste, sau la finalul ei (depinde cum vrem s-o organizăm), am putea descoperi că lipsim chiar noi, cetăţenii. Dacă ne-am putea pune fiecare în acest rol, de acolo ar începe construcţia.

Greoaie cum o fi, fără experiență și tradiţie – întrucât avem mai degrabă tradiţia trădării – dar construcția este necesară. Iar când cetăţenii caută să completeze golurile, caută să facă concesii pentru reguli comune și să renunţe la o parte din confortul personal în beneficiul unui contract social. Cetăţenii adevăraţi se implică, nu așteaptă să le ofere cineva cadouri și nici eroi salvatori îmbrăcați doar în anumite culori (politice).

3 comentarii la „Despre o ședință cu cântec a C.L.”

  1. Boss, si ce e asa de greu de inteles ce a fost acolo? Trebuiau imprumutati multi bani si unii consilieri nu au avut curaj sa voteze asa ceva. Am citit si eu si dintr-o parte si din alta … Adevarul e la mijloc. Primarul este cu vrajeala maxima si opozitia cauta scuze. Asa e in tenis, cum zicea Toma Caragiu …

    1. Păi asta e și impresia mea, că adevărul e la mijloc. La fel ca la autostrăzi, chiar dacă ni se par scumpe azi, mâine vor costa mai mult și nici n-o să mai aibă cine să le facă. Și atunci chemăm vietnamezi, sau chinezi, să ne fie frică să umblăm pe ele?

  2. Știți vreo companie care sa se fi dezvoltat fără credit? Eu nu. Eu prefer ca executivul sa privească gospodărirea orașului nostru ca pe o companie cu 31.890 acționari. Fosta administrație a acționat complet greșit. A acumulat excedent bugetar, nefăcând nimic in oraș. Din păcate colegul meu Băilă Gheorghe nu a votat fiind amenințat si intimidat in plenul ședinței, ceea ce este inadmisibil. Noi am depus un jurământ la preluarea mandatului, acesta ar trebui să primeze in exercitarea votului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.