Un an de la „Strategia de dezvoltare Gârcini”

Potrivit ultimului recensământ din cartierul Gârcini, efectuat de primarul Virgil Popa în 2016, aici trăiesc 6 mii de persoane. Primăria vrea să acceseze bani europeni pentru acest cartier (7 milioane de euro), motiv pentru care a realizat un studiu. Potrivit acestuia, zona prezintă o serie de caracteristici specifice comunităților rurale marginalizate și chiar a ghetourilor urbane.

Acum, că avem aceste date, conturăm strategia de dezvoltare şi dorim să o predăm până la finele lunii noiembrie (2017).

În ce priveşte etnia, majoritatea localnicilor (77,8%) s-au declarat români, doar 5,7% romi, 15,6% ţigani şi un procent de 0,9% s-au declarat maghiari.  Cea mai mare comunitate compactă de romi din țară se întinde pe 150 de hectare. Cartierul nu mai are bulibașă de 24 de ani, de când a murit ultimul moșneag, romii nu știu limba romanes, nu mai știu cântecele, nici portul, nu au clanuri și nici biserică.

În anii `70 în Gârcini trăiau în jur de o mie de persoane, dar când au început construcțiile la barajul Uzinei de Apă și la Electroprecizia, nevoia de forță de muncă necalificată era atât de mare, că au fost aduși romi din toate părțile. În cartier sunt peste 2.500 de minori, iar cei mai mulţi şi-au întemeiat o familie: 30,8% sunt căsătoriţi şi un procent tot de 30,8% din populaţie trăieşte în concubinaj.

În ceea ce priveşte veniturile, ţinând cont de media scăzută de vârstă a comunităţii, numai 17,3% (în jur de 1.000 de persoane) au declarat că au un salariu lunar constant, iar aproximativ 45% nu au dat niciun răspuns în ceea ce priveşte venitul. După cum susţine primarul Virgil Popa, în ultimii ani, numărul de beneficiari de ajutor social din acest cartier a scăzut de la peste 1.000 la puţin peste 200.

Vechiul primar spunea că doar aproximativ 500 dintre ei lucrează – la firme de salubritate din Săcele și Brașov – iar între 450 și 1.000 primesc ajutor social. Restul trăiesc din munca cu ziua, din vânzarea ghebelor și a afinelor, din alocațiile copiilor (media e de 8-10 copii/familie) sau din… furturi.

Acum n-au țiganii unde să lucreze decât la salubritate, mătură străzile în Săcele și-n Brașov. La Electroprecizia mai sunt vreo 20, dar cum să trăiască atâtea suflete fără un loc de muncă? N-avem apă bună, au pus o țeavă subțire de la uzina asta de lângă noi pentru Gârcini și o țeavă nouă, mare pentru Brașov și pentru oraș. La noi curge un firuleț, mai mult noroi.

Din curți se scurge apa de la cișmele, lăturile de la vase sau apa din căzile în care se spală copiii. Rar miroase a grajd, iar animale nu se aud: nu se aud cocoși, nu se aud găini, nu se aud porci. Se aud doar câini care latră iar mirosurile de grajd provin de la cai, deși nu se lucrează câmpul. Nimeni nu are canalizare, apă curentă sau gaz, și extrem de puțini au curent electric, deși străduțele sunt iluminate și există stâlpi de curent peste tot.

Nae Gândac crede că situația din cartier ar putea fi alta doar cu disciplină, intervenția autorităților, reguli stricte și sinceritate: Așa s-ar schimba comportamentele, oamenii ar fi mai cu băgare de seamă, mai îngrijiți și cu o atitudine adecvată! Acum trei ani, romii din Fârcini declarau că vor post de poliție în cartier și nu li se pare corect când se fac razii noaptea și-i scoate poliția din case la grămadă, ca și cum toți ar fi hoți – potrivit unui reportaj publicat de Ruxandra Hurezean.

Costică Ardelean spunea atunci: „Să meargă la cei bănuiți, dar nu să sperie copiii, să scoată femeile din case și să facă praf tot cartierul că sunt unii bănuiți! Am vrea un post de poliție în cartier, aici, că și noi vrem liniște și să nu ducem grija că sunt scandaluri. Oamenii săraci, neșcoliți, înghesuiți, fac și bătăi, scandaluri, dar dacă ar fi poliția aici, aproape, poate s-ar mai feri.”

Până la mijlocul acestui an, Primăria Săcele spera să primească un răspuns privind strategia depusă şi fondurile europene ce vor fi alocate. Potrivit primarului Virgil Popa, proiectul depus în noiembrie 2017 are două componente importante, de infrastructură şi educaţională.

70% din sumă vrem să o direcţionăm spre infrastructură, începând de la alimentarea cu energie electrică, la reţele de apă şi canalizare, iluminat public, dar şi o baie comunală, fără să jignim pe nimeni.

Este un proiect care i-ar ajuta foarte mult. Vrem să facem şi un dispensar, dar şi o şcoală nouă, dar banii europeni nu ne vor ajunge, deoarece în conformitate cu studiul de fezabilitate costul e de 4 milioane de euro, astfel că îl vom depune pe PNDL 2. În luna septembrie 2018 a început și implementarea propriu-zisă a Strategiei de Dezvoltare Locală a Comunității Gârcini. Un prim pas în procesul de implementare îl reprezintă recrutarea personalului necesar și achiziționarea echipamentelor și dotărilor necesare pentru desfășurarea activității.

Urmează elaborarea și validarea procedurilor de selecție a propunerilor de proiecte care vor fi depuse de actorii locali în vederea implementării Strategiei. În baza aprobării acestei proceduri, echipa GAL va defini documentația specifică și va lansa apelurile de selecție pentru aceste propuneri de proiecte. Proiectele selectate de GAL vor fi ulterior depuse în vederea finanțării prin Programul Operațional Regional, respectiv, prin Programul Operațional Capital Uman.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.